Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Definirea unei microîntreprinderi prin pragul de 500.000 euro al cifrei de afaceri anuale este esențială pentru a permite unei companii să crească, transmite preşedintele PNL, Nicolae Ciucă. Declarația sa vine în contextul în care, potrivit G4Media, Comisia Europeană a blocat cererea de plată nr 3 din PNRR, iar una dintre principalele probleme vizează tocmai acest prag, pe care CE îl consideră prea ridicat. În timp ce șeful PNL militează pentru sprijinirea microîntreprinderilor și face liste de 10, guvernul din care fac parte și liberalii propune măsuri despre care unii specialiști cred că ar putea duce chiar la dispariția formei de organizare microîntreprindere.
“Ca reprezentant al clasei de mijloc și al mediului privat, PNL sprijină antreprenorii care încep o afacere de la zero. Definirea unei microîntreprinderi prin pragul de 500.000 euro al cifrei de afaceri anuale este esențială pentru a permite unei companii să crească. Dacă aprobarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR depinde de modificarea acestui prag, înseamnă că se impun noi discuții tehnice cu Comisia Europeană“, transmite Ciucă, într-o postare pe pagina sa te Facebook.
CONTEXT. G4Media anunța recent că CE (Comisia Europeană) a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat.
Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ciucă susține însă că liberalii nu își doresc “sufocarea” micilor afaceri.
“Sufocarea afacerilor mici printr-un regim de taxare care le limitează capacitatea de dezvoltare încalcă dreptul liberei inițiative în economie. Tocmai de aceea, parlamentarii liberali au introdus în legea bugetului de stat pe 2024 un amendament care blochează creșterea taxelor în acest an. Vom susține microîntreprinderile și pe viitor, pentru că respingem penalizarea fiscală a unei companii pe criteriul cifrei de afaceri”, spune șeful PNL.
Decalogul lui Ciucă pentru microîntreprinderi
Fostul premier face și o listă cu “cele 10 motive pentru care susținem microîntreprinderile”.
1. Impozitarea scăzută a microîntreprinderilor a stimulat apetitul pentru afaceri al românilor. Acest regim fiscal a crescut numărul total de firme. Cifra de afaceri a celor aproape 500.000 de microîntreprinderi a fost la finalul anului fiscal 2022 de peste 270 de miliarde lei.
2. Mulți români din diaspora s-au întors acasă pentru că România a devenit foarte competitivă fiscal.
3. Fiscalitatea relaxată a permis ca micii antreprenori să se dezvolte în vremurile grele.
4. Impozitarea de 1% a crescut capitalul românesc, care a intrat în zone de piață unde nu exista o ofertă competitivă. Acum, mulți români simt că munca lor este plătită pe merit.
5. Microîntreprinderile au acces mai greu la finanțare, dar regimul fiscal permisiv le lasă banii prin care pot crește organic, fără împrumuturi.
6. Evaziunea a scăzut masiv în rândul microîntreprinderilor. Plata unui impozit mic este de preferat unor probleme judiciare mari.
7. Comunitățile mici se dezvoltă după apariția microîntreprinderilor. Antreprenoriatul din mediul rural și orașele mici a demonstrat că aici se poate face profit și crea locuri de muncă.
8. Microîntreprinderile au generat 1,2 milioane de locuri de muncă, pentru că au reușit să pătrundă în localități de care marile companii nu erau interesate. Ele aduc flexibilitate pe piața muncii, redefinind relațiile dintre angajat și angajator într-un cadru fiscal mai avantajos.
9. Birocrația contabilă a scăzut simțitor, ca urmare a regimului fiscal permisiv, care a simplificat relația microîntreprinderilor cu ANAF.
10. Reziliența economică a României a crescut, prin flexibilitatea și adaptabilitatea specifice microîntreprinderilor în fața provocărilor pieței.
Cum “ajută” guvernul microîntreprinderile
Pe de altă parte, actualul guvern de coaliție face “clarificări” neclare pentru microîntreprinderi. Ministerul Finanțelor a pus miercuri seară în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care clarifică modul în care se consideră că două firme sunt legate. Clarificarea vine după ce Guvernul a introdus anul trecut o restricție pentru ca o firmă să fie considerată microîntreprindere și să beneficieze de regimul fiscal al microîntreprinderilor, restricție care se referă la întreprinderile legate, mai precis dacă o altă rudă deține de asemenea o microîntreprindere. La o primă vedere, consultanții fiscali spun că clarificările ar putea duce la dispariția formei de organizare microîntreprindere. În cadrul clarificărilor sunt incluse și legăturile cu persoanele fizice autorizate sau întreprinderile individuale, nu doar cu microîntreprinderile de tip SRL.
