Camera de Comerț Americană în România (AmCham) critică, într-un comunicat de presă, lansarea în spațiul public a unor ipoteze de lucru privind intențiile de creștere a poverii fiscale, spunând că aceste discuții transmit un semnal descurajator pentru operatorii economici. În schimb, oamenii de afaceri americani pledează pentru reducerea deficitului bugetar prin reforme structurale, consolidare fiscală, creșterea coletării, eliminarea mecanismelor de optimizare fiscală și lărgirea bazei impozabile.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) transmite, în comunicat, îngrijorarea comunității de afaceri pe care o reprezintă cu privire la riscurile ridicate de deviație a deficitului bugetar de la traiectoria de ajustare la care România s-a angajat la nivel european.
„AmCham România, alături de asociații de afaceri ale sectorului privat, a pledat în mod repetat pentru dialog și parteneriat constructiv în sprijinul unui cadru fiscal coerent și a unei politici bugetare sustenabile, care să asigure predictibilitatea și stabilitatea atât de necesare continuității fluxurilor investiționale și implicit creșterii economice”, arată Camera de Comerț.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
AmCham consideră că lansarea în spațiul public a unor ipoteze de lucru privind intențiile de creștere a poverii fiscale induc tensiune și neîncredere, afectând atât calitatea dialogului public-privat, cât și a mediului investițional în ansamblu.
„O astfel de retorică transmite un semnal descurajator pentru operatorii economici cu o contribuție semnificativă la bunul mers al economiei, prin prisma activităților care produc valoare adăugată, a planurilor de investiții și a taxelor plătite la buget”, arată oamenii de afaceri americani.
AmCham Romania atrage atenția asupra faptului că finanțarea deficitului bugetar se realizează la acest moment prin piețele financiare, iar costul acestei finanțări este determinat de coerența și de predictibilitatea reformelor implementate de Guvern. Evoluția deficitului de cont curent, care în 2022 a atins un nivel record de 26.571 miliarde de euro, o creștere de 52,1% față de anul anterior și cu o acoperire de 62,5% prin investiții străine directe și contul de capital, demonstrează nevoia de finanțare externă a economiei naționale și interdependențele cu capitalul privat, respectiv piețele externe și investitorii străini.
„Actualul context economic și geopolitic reclamă o abordare prudentă din partea factorilor decizionali și asumarea unei traiectorii fiscal-bugetare credibile și sustenabile. Eficientizarea cheltuielilor bugetare presupune creșterea calității acestora și reforma administrativă, și trebuie însoțită de implementarea reformelor structurale asumate prin PNRR, care vor contribui la creșterea ponderii veniturilor bugetare raportate la PIB. Este imperativ ca acestea să fie implementate cu seriozitate și fără sincope, nu doar pentru a securiza absorbția fondurilor din PNRR și a contribui la consolidarea bugetară, dar mai ales pentru a remedia probleme structurale care grevează potențialul de dezvoltare al României”, arată AmCham.
Pentru reducerea riscurilor de deviație a deficitului de la traiectoria de ajustare asumată, AmCham consideră prioritare următoarele direcții:
- Respectarea angajamentului de consolidare fiscal-bugetară – este o precondiție pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, cu atât mai mult cu cât România se află sub presiunea corectării deficitului bugetar excesiv. Ne așteptăm la asumarea unui plan coerent și realist pentru îndeplinirea angajamentului față de Comisia Europeană pentru ieșirea din această procedură în anul 2024. Derapajele de la traiectoria de ajustare bugetară asumată determină costuri de oportunitate pentru România – un exemplu important este imposibilitatea accesării de împrumuturi suplimentare în contextul restructurării PNRR, din alocările necontractate de alte state membre ale Uniunii Europene din Mecanismul European de Redresare și Reziliență din cauza procedurii de deficit excesiv pentru România;
- Creșterea gradului de colectare și întărirea capacității instituționale a ANAF, inclusiv prin accelerarea procesului de digitalizare, automatizare și analiză a datelor. Materializarea reformelor și investițiilor din PNRR pentru transformarea digitală în domeniul fiscal (C8 R1, respectiv I1, I2 și I3) va contribui la reducerea evaziunii și creșterea conformării voluntare, generând economii cu cheltuielile de administrare fiscală;
- Abordarea modernă și aplicată a problematicii prețurilor de transfer – în vederea adresării unor efecte precum erodarea bazei impozabile sau alterarea mediului concurențial, prin raportare la practicile implementate în alte state europene cu o legislație similară. De asemenea, este necesară consolidarea administrației în vederea gestionării dosarelor de prețuri de transfer, în special a componentei de litigii;
- Eliminarea mecanismelor de optimizare fiscală care lasă loc de abuzuri – reforma fiscală trebuie să rezulte în reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile și contracararea formelor de eludare a impozitării muncii, inclusiv munca la negru și la gri, care afectează negativ nu doar bugetul, cât și companiile din sectorul privat, care se confruntă cu o puternică concurență neloială;
- Lărgirea bazei impozabile – prin revizuirea graduală a diverselor excepții/tratamente preferențiale de o manieră care să aibă în vedere atât interesul fiscal, cât și cel economic, în tandem cu plafonarea contribuțiilor pentrusănătate și pensii la un număr rezonabil de salarii medii pe economie, măsură constant promovată de AmCham, și de mediul privat.
„Viitoarea rectificare bugetară trebuie să aibă în vedere deopotrivă eficientizarea cheltuielilor bugetare și restructurarea modului de alocare a resurselor cu prioritizarea investițiilor și a cheltuielilor productive la nivelul anvelopei bugetare, corelat cu dimensionarea corectă și realistă a veniturilor la bugetul public.
Odată cu disciplina fiscal-bugetară, este nevoie și de responsabilitate politică pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu si lung, mai ales în contextul apropierii rundelor multiple de alegeri din 2024”, conchide Camera de Comerț Americană în România (AmCham).
Val de critici din partea oamenilor de afaceri
Reamintim că mediul de afaceri din România continuă să reacționeze negativ la propunerile venite din partea coaliției de guvernare pentru a supraimpozita salariile foarte mari.
Tot joi, organizația Romanian Business Leaders și-a reafirmat ferm solicitarea către guvernanți de a menține principiul fiscal al cotei unice aplicate impozitării muncii, cu eliminarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic.
Zilele trecute, și alți reprezentanți ai mediului de afaceri au criticat propunerile venite dinspre coaliția guvernamentală.
Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia, a declarat pentru Economedia că această măsură ar reprezenta un sistem de impozitare progresiv, care „nu este potrivit pentru România în clipa de față, nici din punct de vedere al competitivității și nici dacă mă uit la capacitatea ANAF de a administra eficient un sistem complex de impozitare”.
În ce privește problema salariilor și pensiilor foarte mari de la stat, Burnete susține că este greu de înțeles de ce nu putem să le reducem dacă acesta este obiectivul.
„Aceste opreliști constituționale prin care Guvernul nu mai poate decide nivelul salariilor și pensiilor publice în funcție de o analiză proprie mi se par artificiale. Să reduci salariile publice impozitându-le este un fel de a te scărpina invers. E aproape ilogic cum am ajuns de la cumulul pensiei cu salariul la stat să vorbim de impozitarea progresivă în mediul privat”, a declarat Burnete pentru Economedia.
La rândul său, Cristian Secoșan, președinte Consiliul Investitorilor Străini, a afirmat că „pentru investitori este vital să existe predictibilitate și transparență din punct de vedere legislativ și fiscal”.
Iar Cristina Chiriac, președintele Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că este „doar o retorică politică, deoarece nici suprataxarea pensiilor nu pare a fi în acord cu prevederile constituționale”.
Context. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a propus, luni după-amiază, în ședința coaliției, ca angajații de la stat care cumulează pensie cu salariu, dar și acele venituri de la stat care depășesc venitul președintelui României (aprox. 25.000 lei brut) să fie impozitate progresiv, au declarat pentru G4Media surse politice.
Liderul PSD ar fi cerut o analiză pentru a se stabili dacă măsura supraimpozitării veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui poate fi aplicată doar în sectorul public sau ea va trebui aplicată și în sectorul privat pentru a rezista la un eventual control de constituționalitate.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că guvernanții nu ar trebui să se implice în limitarea veniturilor pe care le încasează angajații din mediul privat.
„Ce treabă au guvernanții să limiteze salariul de la privat?”, a spus Zegrean întrebat despre varianta ca supraimpozitarea veniturilor propusă de liderul PSD, Marcel Ciolacu, să fie aplicată și în sectorul privat.
„Nu am să înțeleg niciodată ura guvernanților pentru privați. Ce câștigă săracul dacă bogatul pierde din banii lui?”, a mai spus Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean a fost președintele Curții Constituționale în perioada 2010-2016.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, că s-a discutat în coaliția de guvernare supraimpozitarea cu 16% a veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui României, care se ridică acum la circa 25.000 lei brut (circa 5.000 de euro).
30.574 de români au un salariu de bază brut mai mare decât al șefului statului, potrivit statisticilor de la Ministerul Muncii. Circa 13.000 dintre acești angajați ar fi bugetari, în timp ce 17.000 ar fi angajați în mediul privat.