sursa foto: Pexels
Mediul de afaceri din România continuă să reacționeze negativ la propunerile venite din partea coaliției de guvernare pentru a supraimpozita salariile foarte mari.
Astfel, organizația Romanian Business Leaders își reafirmă ferm solicitarea către guvernanți de a menține principiul fiscal al cotei unice aplicate impozitării muncii, cu eliminarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic.
RBL arată, într-un comunicat de presă, de ce trebuie păstrată cota unică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Motivul numărul 1:
În cei 20 de ani de când cota unică se aplică în România, ea și-a dovedit pe deplin utilitatea: a scos la lumină și a fiscalizat peste 150.000 de locuri de muncă, a contribuit la triplarea PIB-ului țării și a simplificat sistemul de administrare fiscală.
Motivul numărul 2:
România are în continuare un cost al muncii peste media europeană, ceea ce nu ajută deloc în competitivitatea țării noastre. Mediul de afaceri este deja în criza acutizată a migrării forței de muncă. Ne pleacă masiv oameni super calificați, din industrii creative și din industrii producătoare, ne pleacă studenți, care aleg să nu mai studieze în România și să nu mai revină apoi să lucreze în România. E nevoie de politici de atragere și retenție a acestor oameni, nu de politici de îndepărtare a lor.
Motivul numărul 3:
Nu am identificat un fundament economic solid pentru care România să introducă impozitarea progresivă a muncii. Care ar fi beneficiul în economie? Care ar fi beneficiul în buzunarele oamenilor? Care ar fi beneficiul în bugetul de stat? Acestea sunt întrebări ale căror răspunsuri ar trebui să fie clare.
În același timp, Romanian Business Leaders, susține că are și trei soluții pentru a aduce mai mulți bani la buget. Organizația spune că soluțiile “sunt simple, dar necesită curaj politic:
1. Uniformizarea cotei unice aplicabile muncii, prin eliminarea excepțiilor și a scutirilor, va duce nu doar la echitate socială și economică, ci și la creșterea directă a veniturilor bugetare. Dacă această măsură ar fi însoțită de plafonarea contribuțiilor, competitivitatea României pe piața muncii ar crește masiv.
2. Eliminarea pensiilor speciale și reformarea sistemului de pensii va duce la deblocarea PNRR, care va stimula creșterea economiei, și în final, va stimula creșterea veniturilor oamenilor.
3. Accelerarea digitalizării administrației și creșterea competențelor digitale în administrație vor contribui la creșterea veniturilor bugetare.”
„În continuare, antreprenorii români și mediul de afaceri vor să știe care e direcția în care se îndreaptă România. Suntem pe cale de a rata cea mai mare șansă de modernizare a României – fondurile PNRR, în timp ce suntem asaltați de propuneri de creșteri de impozite, care să alimenteze bugetul unei administrații neperformante. Am scăpat, deocamdată, de recesiune, dar pierderea acestor bani din economie va lovi puternic în competitivitatea României și în dezvoltarea proiectelor de infrastructură atât de necesare”, a spus Marius Ștefan, Președinte RBL.
Val de critici din partea oamenilor de afaceri
Zilele trecute, și alți reprezentanți ai mediului de afaceri au criticat propunerile venite dinspre coaliția guvernamentală.
Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia, a declarat pentru Economedia că această măsură ar reprezenta un sistem de impozitare progresiv, care „nu este potrivit pentru România în clipa de față, nici din punct de vedere al competitivității și nici dacă mă uit la capacitatea ANAF de a administra eficient un sistem complex de impozitare”.
În ce privește problema salariilor și pensiilor foarte mari de la stat, Burnete susține că este greu de înțeles de ce nu putem să le reducem dacă acesta este obiectivul.
„Aceste opreliști constituționale prin care Guvernul nu mai poate decide nivelul salariilor și pensiilor publice în funcție de o analiză proprie mi se par artificiale. Să reduci salariile publice impozitându-le este un fel de a te scărpina invers. E aproape ilogic cum am ajuns de la cumulul pensiei cu salariul la stat să vorbim de impozitarea progresivă în mediul privat”, a declarat Burnete pentru Economedia.
La rândul său, Cristian Secoșan, președinte Consiliul Investitorilor Străini, a afirmat că „pentru investitori este vital să existe predictibilitate și transparență din punct de vedere legislativ și fiscal”.
Iar Cristina Chiriac, președintele Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că este „doar o retorică politică, deoarece nici suprataxarea pensiilor nu pare a fi în acord cu prevederile constituționale”.
Context. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a propus, luni după-amiază, în ședința coaliției, ca angajații de la stat care cumulează pensie cu salariu, dar și acele venituri de la stat care depășesc venitul președintelui României (aprox. 25.000 lei brut) să fie impozitate progresiv, au declarat pentru G4Media surse politice.
Liderul PSD ar fi cerut o analiză pentru a se stabili dacă măsura supraimpozitării veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui poate fi aplicată doar în sectorul public sau ea va trebui aplicată și în sectorul privat pentru a rezista la un eventual control de constituționalitate.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că guvernanții nu ar trebui să se implice în limitarea veniturilor pe care le încasează angajații din mediul privat.
„Ce treabă au guvernanții să limiteze salariul de la privat?”, a spus Zegrean întrebat despre varianta ca supraimpozitarea veniturilor propusă de liderul PSD, Marcel Ciolacu, să fie aplicată și în sectorul privat.
„Nu am să înțeleg niciodată ura guvernanților pentru privați. Ce câștigă săracul dacă bogatul pierde din banii lui?”, a mai spus Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean a fost președintele Curții Constituționale în perioada 2010-2016.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, că s-a discutat în coaliția de guvernare supraimpozitarea cu 16% a veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui României, care se ridică acum la circa 25.000 lei brut (circa 5.000 de euro).
30.574 de români au un salariu de bază brut mai mare decât al șefului statului, potrivit statisticilor de la Ministerul Muncii. Circa 13.000 dintre acești angajați ar fi bugetari, în timp ce 17.000 ar fi angajați în mediul privat.