Discuția despre reducerea cheltuielilor publice, pentru a menține deficitul bugetar în ținta asumată în fața Comisei Europene, a condus coaliția de guvernare la măsuri precum supraimpozitarea salariilor și pensiilor care depășesc salariul președintelui, iar discuția a ajuns inclusiv la supraimpozitarea angajaților din mediul privat. În acest context, Economedia a întrebat mediul de afaceri din România care este poziția cu privire la discuțiile despre o supraimpozitare a angajaților din mediul privat și ce consecințe consideră că va avea o astfel de măsură.
Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia, afirmă că această măsură ar reprezenta un sistem de impozitare progresiv, care „nu este potrivit pentru România în clipa de față, nici din punct de vedere al competitivității și nici dacă mă uit la capacitatea ANAF de a administra eficient un sistem complex de impozitare”.
El afirmă că aceste discuții ale guvernanților care apar pe surse creează o agitație care este contraproductivă. „În fiecare zi avem multe companii care iau decizii de investiții, angajează cheltuieli pe termen lung. Vă dați seama că prima reacție când auzi astfel de zvonuri e să pui pauză și să aștepți niște clarificări”, spune el.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ce privește problema salariilor și pensiilor foarte mari de la stat, Burnete susține că este greu de înțeles de ce nu putem să le reducem dacă acesta este obiectivul.
„Aceste opreliști constituționale prin care Guvernul nu mai poate decide nivelul salariilor și pensiilor publice în funcție de o analiză proprie mi se par artificiale. Să reduci salariile publice impozitându-le este un fel de a te scărpina invers. E aproape ilogic cum am ajuns de la cumulul pensiei cu salariul la stat să vorbim de impozitarea progresivă în mediul privat”, a declarat Burnete pentru Economedia.
Cristian Secoșan, președinte Consiliul Investitorilor Străini, susține că „pentru investitori este vital să existe predictibilitate și transparență din punct de vedere legislativ și fiscal”.
„În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piața energiei, inflație, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic și social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu”, afirmă el.
Secoșan susține că la momentul actual nu există informații clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă mediul de afaceri este pregătit de a analiza împreună cu Guvernul situația actuală a contribuțiilor din partea companiilor mari.
Cristina Chiriac, președintele Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că este „doar o retorică politică, deoarece nici suprataxarea pensiilor nu pare a fi în acord cu prevederile constituționale”.
Potrivit ei, pericolul real al acestor comentarii este însă intenția de a abandona cota unică, iar acesta este „un exercițiu cu efecte extrem de periculoase pentru economia românească, deoarece ar afecta masiv, rapid și decisiv veniturile clasei de mijloc, provocând o scădere a acestora cu efecte instantanee asupra consumului și, implict, asupra taxelor indirecte care susțin bugetul de stat”.
Chiriac este de părere că reducerea deficitului trebuie obținută prin renunțarea aplicării excepțiilor privind impozitul pe venit, respectiv cele din industria tehnologiei sau în construcții, iar altă măsură care ar rezolva atât perspectiva bugetară în următorii ani, cât și eficiența instituțiilor statului ar fi pensionarea tuturor angajaților la aceleași vârste.
Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia:
„Ceea ce vă pot spune ca o primă reacție, pentru că nu am avut vreme de ieri până azi să avem vreo consultare internă cu membrii Concordia, sunt două lucruri. Primul este că suntem fermi în convingerea noastră că un sistem de impozitare progresiv nu este potrivit pentru România în clipa de față, nici din punct de vedere al competitivității și nici dacă mă uit la capacitatea ANAF de a administra eficient un sistem complex de impozitare. Al doilea este că aceste discuții care apar pe surse creează o agitație care este contraproductivă. În fiecare zi avem multe companii care iau decizii de investiții, angajează cheltuieli pe termen lung. Vă dați seama că prima reacție când auzi astfel de zvonuri e să pui pauză și să aștepți niște clarificări. Înțeleg nevoia politicienilor de a discuta între ei, până la urmă așa ajung la decizii, dar acest concurs de zvonuri neclare urmat de reveniri și precizări în cascadă ale liderilor politici nu face bine. Pe aceste teme mari avem nevoie de o discuție mai structurată.
Nu vreau să intru acum în problema salariilor și pensiilor foarte mari de la stat. Mi-e greu să înțeleg de ce nu putem să le reducem dacă acesta este obiectivul. Aceste opreliști constituționale prin care Guvernul nu mai poate decide nivelul salariilor și pensiilor publice în funcție de o analiză proprie mi se par artificiale. Aici cred că ar fi utilă o dezbatere publică și politică mai amplă. Să reduci salariile publice impozitându-le este un fel de a te scărpina invers, cel puțin în citirea unui cetățean de rând care nu are timp să urmărească toate detaliile. Dacă vrei să le reduci, le reduci. E aproape ilogic cum am ajuns de la cumulul pensiei cu salariul la stat să vorbim de impozitarea progresivă în mediul privat. Nu vi se pare?”
Cristian Secoșan, Președinte Consiliul Investitorilor Străini:
„Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a subliniat întotdeauna că pentru investitori este vital să existe predictibilitate și transparență din punct de vedere legislativ și fiscal. Membrii FIC susțin abordarea strategică, pe termen mediu și lung a domeniilor cheie, așa cum este cazul și regimului fiscal, care trebuie analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării și contribuției la bugetul de stat, dar și a dezvoltării economice și identificarea acelor elemente care trebuie ajustate și a soluțiilor durabile pentru statul român, companii și cetățeni. În special, în contextul macroeconomic dificil marcat de efectele celor mai recente crize (pandemie, piața energiei, inflație, etc) este importantă identificarea măsurilor pentru redresare, ce vor asigura un echilibru economic și social fără să producă dezechilibre mai mari pe termen mediu.
La momentul actual nu avem informații clare asupra unei decizii a Guvernului de a introduce o astfel de taxă, însă așa cum am discutat cu autoritățile suntem pregătiți de a analiza împreună situația actuală a contribuțiilor din partea companiilor mari. În cadrul FIC, analizăm periodic contribuția membrilor noștri la bugetul de stat, dar și la nivel de societate (nivelul salariilor). Astfel, cel mai recent studiu privind taxele plătite de membrii FIC publicat în 2022 confirmă că marii investitori sunt și cei mai mari contribuitori la bugetul de stat: doar o parte dintre membrii FIC, 44 de entități au făcut plăți de peste 11,3 mld. RON către bugetul României, mai mult de jumătate reprezentând contribuțiile sociale și impozitul pe profit în anul 2019. În același timp, doar taxele celor 44 de companii analizate însumează 23% din veniturile fiscale în 2019 și respectiv 24% în 2020. Taxele plătite de companiile membre FIC analizate reprezintă 29% din totalul cifrei de afaceri a acestora, spre deosebire de rezultatele obținute la nivelul întregii economii – unde veniturile fiscale raportate la cifra de afaceri din economie reprezintă doar 10%. În prezent lucrăm la o actualizare a acestui studiu cu datele aferente anului 2022.
Totodată, am analizat succint și impactul unei posibile taxe de 1% pe cifra de afaceri asupra membrilor FIC, iar 16,4% dintre companiile FIC ar fi supuse unor pierderi masive, taxa reprezentând întreg profitul companiei. Analizând toți membrii FIC impactați, cota efectivă de impunere poate ajunge la aproximativ 65-68%. În cazul unui astfel de scenariu nu doar companiile vor avea de pierdut, ci și statul român în raport cu celelalte țări din punct de vedere competitiv, aceasta fiind o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate. Prin impunerea unei astfel de măsuri, companiile pot migra unele activități în alte țări din UE, fapt ce contribuie la slăbirea potențialului de creștere al economiei. Menționăm că aspectele detaliate sunt rezultate în urma datelor publice și informațiilor primite până la acest moment, iar pentru a avea o analiză completă a impactului sunt necesare mai multe detalii asupra mecanismului și criteriilor de aplicare.
Considerăm că deciziile autorităților de a introduce orice măsură fiscală trebuie să aibă la bază o analiză detaliată și transparentă, consultări ample cu mediul de afaceri și un calendar de implementare care să asigure predictibilitate și posibilitatea de ajustare a activității”.
Cristina Chiriac, președintele CONAF:
„Eventualele discuții între politicienii actului de guvernare privind o potențială suprataxare a veniturilor, considerate excesive, obținute de pensionarii care lucrează în mediul privat reflectă încercarea de a corecta o eroare inclusă într-un text legal, care, ce să vezi, rămâne necorectat.
Cred că este doar o retorică politică, deoarece nici suprataxarea pensiilor nu pare a fi în acord cu prevederile constituționale. Pericolul real al acestor comentarii este însă intenția de a abandona cota unică, un exercițiu cu efecte extrem de periculoase pentru economia românească, deoarece ar afecta masiv, rapid și decisiv veniturile clasei de mijloc, provocând o scădere a acestora cu efecte instantanee asupra consumului și, implict, asupra taxelor indirecte care susțin bugetul de stat.
Cred că echilibrarea bugetului de stat, sau, mai degrabă reducerea deficitului, trebuie obținută prin renunțarea aplicării excepțiilor privind impozitul pe venit. În condițiile unui venit brut care a crescut sensibil în ultimii ani, argumentele care au propulsat aplicarea excepțiilor în industria tehnologiei sau în construcții nu mai sunt de actualitate. Acum întrebarea și îngrijorarea actuală este: acceptați să plătiți impozit de 10% pe venituri sau preferați impozitul progresiv, în care vă vom taxa pentru un venit de 10.000 de lei (cât este salariul mediu net în IT) cu 40%?
O altă măsură care ar rezolva atât perspectiva bugetară în următorii ani, cât și eficiența instituțiilor statului ar fi pensionarea tuturor angajaților la aceleași vârste, cu excepția celor care sunt bolnavi sau au lucrat în condiții grele de muncă, foarte clar definite de lege. Așa s-ar evita astfel întreaga pledoarie pentru suprataxarea veniturilor pensionarilor”.
Context. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a propus, luni după-amiază, în ședința coaliției, ca angajații de la stat care cumulează pensie cu salariu, dar și acele venituri de la stat care depășesc venitul președintelui României (aprox. 25.000 lei brut) să fie impozitate progresiv, au declarat pentru G4Media surse politice.
Liderul PSD ar fi cerut o analiză pentru a se stabili dacă măsura supraimpozitării veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui poate fi aplicată doar în sectorul public sau ea va trebui aplicată și în sectorul privat pentru a rezista la un eventual control de constituționalitate.
Marcel Ciolacu a evitat să spună dacă măsura va viza și veniturile din sectorul privat. Întrebat concret dacă nu ar fi neconstituțional ca măsura să vizeze doar veniturile de la stat, liderul PSD a spus că nu poate să facă astfel de analize, care țin de resortul Ministerului Justiției (condus de PNL).
Premierul Nicolae Ciucă a confirmat, marți, discuția din coaliția privind o impozitare a veniturilor suplimentare, el precizând că nu este vorba despre o supraimpozitare, ci despre impozitarea anumitor venituri. Acesta a mai transmis că așteaptă o analiză de la Ministerul Finanțelor înainte de a lua o decizie.
Întrebat dacă s-a discutat despre supraimpozitarea angajaților și din privat, premierul a spus că nu vrea să comenteze până când Ministerul de Finanţe nu vine cu analiza, menționând că nu s-a discutat acest aspect și așteaptă să se vină cu măsura.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, marți, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că guvernanții nu ar trebui să se implice în limitarea veniturilor pe care le încasează angajații din mediul privat.
„Ce treabă au guvernanții să limiteze salariul de la privat?”, a spus Zegrean întrebat despre varianta ca supraimpozitarea veniturilor propusă de liderul PSD, Marcel Ciolacu, să fie aplicată și în sectorul privat.
„Nu am să înțeleg niciodată ura guvernanților pentru privați. Ce câștigă săracul dacă bogatul pierde din banii lui?”, a mai spus Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean a fost președintele Curții Constituționale în perioada 2010-2016.