Siegfried Mureșan: Mai puțin de 5 ținte și jaloane trebuie agreate de CE din cererea de plată 3 a PNRR. Vom primi o parte semnificativă din sumă, sub nicio formă sub 50%

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), desemnat recent co-negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al UE post-2027, a declarat că România „sub nicio formă” nu va primi mai puțin de jumătate din suma care va fi decontată pentru cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR. Acesta a spus că mai sunt mai puțin de 5 ținte și jaloane care sunt analizate de Comisia Europeană pentru aprobare, dintr-o listă de 74. Europarlamentarul român a dat asigurări că „va fi o parte semnificativă” din totalul sumei aferente cererii care va urma să fie decontată de România în această toamnă. 

„Legat de PNRR, România a depus planul la timp, l-a avut aprobat la timp, a avut decontate de Comisia Europeană prefinanțarea și două tranșe. Am fost mereu în prima jumătate a clasamentului, mereu am fost printre primele 10-12 state care au avut decontată prima și a doua tranșă. Acum avem cea de-a treia tranșă care trebuie decontată. Aștept și eu să aud de la premierul Ciolacu ce a negociat la ultimele negocieri cu președinta Comisiei Europene, însă obiectivul CE este de a face decontarea pe cea de-a treia tranșă în toamnă. România a depus cererea în decembrie, trebuie să se încheie negocierile și să se facă plata. După ce se va face și cea de-a treia plată, vom fi în primele 10 state care au primit această aprobare. 

Din câte știu, cea mai mare parte a țintelor și jaloanelor sunt îndeplinite, dar nu toate în momentul de față. Mai sunt câteva ținte și jaloane de îndeplinit dintr-o listă lungă de 74. Sub 5 mai trebuie agreate și în funcție de acestea și de importanța țintelor și jaloanelor care eventual rămân neîndeplinite vom primi toată suma sau o parte din sumă. Sunt convins că va fi o parte semnificativă, nu va fi mai puțin de jumătate, sub nicio formă. Vom mai avea 6 luni pentru îndeplinirea ultimelor ținte și jaloane. 

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

La cea de-a doua cerere de plată, România a primit 98% din cererea de plată. Și atunci au fost două ținte și jaloane, de importanță mică, neîndeplinite, cauză din care Comisia a reținut timp de 6 luni 2% din acea cerere. 

Și acum, dacă vreo țintă sau jalon rămâne neîndeplinită, CE va reține pentru 6 luni o parte din sumă, dar nu cred că va fi o parte mare”, a declarat Siegfried Mureșan la Digi24. 

Economedia a scris săptămâna trecută că România va primi „cel mult jumătate din bani” pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro. Această plată este deja întârziată de mai bine de jumătate de an. 

Comisia afirma că România nu a îndeplinit corect și conform jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat. 

Recent, premierul Marcel Ciolacu a detaliat stadiul unora dintre jaloane și a spus că, din ce 76 de jaloane de îndeplinit, au mai rămas în discuție cu Comisia 4 jaloane. 

Patru jaloane neîndeplinite 

Scăderea pragului la microîntreprinderi 

Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit. 

Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an. 

Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat 

CE a arătat în cea mai recentă scrisoare de observație, din iunie, că numirile la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat sunt suspecte de incompatibilitate și conflict de interese. Economedia a scris atunci, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post. 

De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese. Ulterior, șefii AMEPIP și-au depus demisiile. 

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că la AMEPIP se va relua procedura de recrutare de la capăt, iar „în momentul în care se va închide procedura, se va considera jalonul închis”. 

Conducerea RAAPPS 

În discuții cu Comisia mai este și un jalon privind RAAPPS, instituția care administrează vilele de protocol ale statului. Economedia a scris în exclusivitate că Guvernul vrea ca șefii RAAPPS să fie numiți doar cu aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare. 

RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte. 

Numirile la șefia companiilor de stat din Energie 

Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat anterior pentru G4Media surse guvernamentale. De exemplu, Economedia a scris că conducerea Transelectrica a primit o extindere de mandat de patru ani: de la liberali din garda veche la un profesor de sport. 

În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.