Pe fondul migrației personalului specializat (medici, asistenți, infirmieri) către străinătate, situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali pentru a face față provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populației și de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii și bătrâni, arată o analiză Frames, realizată la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic “Dr. Mioara Mincu” din București.
Pe an ce trece, populația României îmbătrânește și devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Național de Statistică, populația vârstnică a țării noastre a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare ale acestui fenomen.
Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%).
La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie.
În ceea ce privește starea de sănătate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa.
Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.
Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate.
Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate în România și au crescut constant în ultimele două decenii.
Potrivit studiului Frames, pe fondul acestor probleme, România are nevoie urgentă de un plan național de pregătire în zona asistenței medicale.
„Nevoia de personal din clinici, din spitale, din cabinetele medicale din țară este uriașă și va crește semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populației. Chiar dacă numărul angajaților pregătiți de noi și de alte instituții a crescut în ultimii ani, pe fondul migrației, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populației, mai avem nevoie de cel puțin 50.000 de asistenți medicali”, afirmă prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.
Datele Institutului Național de Statistică arată cӑ în România lucrau, în 2020, 137.589 de asistenți medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulți decât în 2015. Acestora li se adaugă alți peste 16.784 asistenți medicali cu studii superioare.
Potrivit datelor Eurostat, în pofida creșterii numărului de angajați în ultimul deceniu, numărul de medici și asistenți medicali rămâne cu mult sub mediile UE.
În 2019, existau 3,2 medici practicanți la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) și 7,5 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).
Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România”, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, în ultimii 23 de ani numărul asistenților medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.
Analiștii spun că este posibil ca numărul asistenților medicali plecați la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenți medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenți medicali de până acum.
Un raport al International Council of Nurses (Consiliul Internațional al Asistentelor – ICN) arată că pandemia de COVID-19 a înrăutățit mult starea fragilă a forței de muncă globale în ce privește asistența medicală.
Raportul sugerează că vor fi necesare până la 13 milioane de asistenți medicali suplimentari în următorul deceniu, aproape jumătate din forța de muncă actuală, de 28 de milioane.
Se așteaptă ca unul din șase asistenți medicali din lume să se pensioneze în următorii zece ani, ceea ce înseamnă că este nevoie de 4,7 milioane de asistenți medicali noi, pentru a îi înlocui doar pe cei care se pensionează.
În UE, procentajul de asistenţi medicali şi moaşe din totalul locurilor de muncă era de 2,2% în 2019. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procentaj de asistenţi medicali şi moaşe se înregistra în Germania (3,4%), Finlanda (3%), Belgia (2,9%) şi Irlanda (2,8%).
În contrast, 11 dintre cele 27 de state membre ale UE înregistrau în 2019 un procentaj de asistenţi medicali şi moaşe de 1,5% sau mai puţin din totalul locurilor de muncă. Cel mai redus nivel era în Bulgaria (1,1%), Letonia şi Luxemburg (ambele cu 1,2%), Estonia, Cipru şi Ungaria (toate cu 1,3%), Grecia şi Polonia (ambele cu 1,4%), Spania, Portugalia şi România (toate cu 1,5%).
Asistența medicală preventivă, o „Fata Morgana”
Accesul românilor la asistența medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând, astfel, să accentueze și mai mult problemele de sănătate ale populației care nu sunt deloc puține și care pot fi prevenite.
În țara noastră „rata mortalității evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și decesele cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE și include decesele cauzate de cancer de prostată și mamar care pot fi tratate”, arată raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială și BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din țară, calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media națională), alături de alte opt județe (Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți), marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populației rurale.
Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijește în medie 16 gravide și lăuze, și se ocupă în medie de 200 de nou-născuți, copii și adolescenți.
Nevoia de asistenți medicali mai ales în mediul rural este semnificativă. Sunt zeci de județe în țară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenție, arată studiul Frames.
Statisticile oficiale vin să confirme acest declin al asistenței medicale.
Potrivit datelor INS, numărul spitalelor din țară a scăzut de la 554 în 2015 la 527 în 2020, iar criza COVID a arătat, cu adevărat, dimensiunea problemelor din sistem – lipsa paturilor, a logisticii medicale în general și a angajaților.
Numărul paturilor de spital pentru internare continuă din România care revin, în medie, la 1.000 locuitori, a crescut insuficient, de la 6,5 în 2010 la 7 în 2020. Țările dezvoltate au peste 14 paturi de spital la 1.000 locuitori.
Presiunea pe spitale a fost accentuată și de reducerea semnificativă a unităților medicale de prevenție, a cabinetelor medicale în general. Statisticile arată, de exemplu, că numărul cabinetelor medicale de medicină generală a scăzut de la 1.000 în 2010 la 746 în 2020.
Dincolo de scăderea numărului clinicilor de stat, există o criză semnificativă și în ceea ce privește dotarea unităților medicale, mai ales din mediul rural.
Potrivit unui studiu citat de UNICEF, standardul minim de dotare pentru trusa medicală de asistență medicală comunitară nu este respectat. Tensiometru cu stetoscop, de exemplu, lipsește din dotarea a 95% dintre asistenții medicali comunitari.
În plus, doar unul din zece asistenți medicali comunitari are acces la un mijloc de transport. Aproximativ 4 din 10 asistenți medicali comunitari nu au un calculator, laptop sau tabletă cu acces la internet și doar 30% au acces la internet 24 ore pe zi, 7 din 7 zile.
O gură de oxigen din sistemul privat
Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat și reușit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investițiilor din domeniul public de sănătate.
Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7.716 în 2010 la 12.274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depășirea graniței de 13.000 de unități. Spre comparație, unitățile de stat și-au redus numărul de 1154 în 2010 la numai 2 în 2020.
Și numărul spitalelor private a crescut, în ultimii 10 ani, de la 75 la 159.
De altfel, cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut în 2020 cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.
Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.
Creșterea numărului clinicilor private a pus presiune și pe zona forței de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajați.
În total, în clinicile private lucrau, în 2020, 78.000 de angajați, cu peste 75% mai mulți decât în 2010.
Asistența medicală, un job de viitor
Estimările oficiale arată că procesul de îmbătrânire a populației se va accentua în următorii ani. Ieșirea bruscă din câmpul muncii a peste 1,8 milioane de oameni, „decrețeii” așa cum sunt cunoscuți, va genera o presiune semnificativă pe sistemul medical.
„Din păcate, există în România o legătură directă între scăderea activității profesionale și problemele de sănătate, astfel că următorii ani vor aduce un număr din ce în ce mai mare de pacienți în clinicile medicale. Dincolo de medici, nevoia de asistenți medicali pe diverse specialități va fi una fără precedent”, afirmă prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila”.
Raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană, afirmă că deși: „România formează un număr mare de practicieni din domeniul sănătății, emigrația personalului medical a contribuit la un deficit de forță de muncă în domeniul sănătății la nivel național, iar numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afectează în mod negativ accesul la îngrijire și contribuie la timpul de așteptare”.
În 2019, sistemul de învățământ românesc a generat al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17549) în termeni absoluți din UE.
În prezent, în România există aproximativ 255 de școli postliceale sanitare care pregătesc asistenți medicali, din care 12 sunt de stat și 243 particulare (167 acreditate, 76 autorizate).
Statisticile Frames arată că domeniul medical este pe locul 2 în topul joburilor de viitor din România, cu un estimat de 192.996 de poziții deschise în următorii ani.
Vorbim de un job sigur, de viitor, cu un salariu în creștere. Există o cerere semnificativă pentru Asistent Medical Generalist, dar și pentru alte joburi precum Asistent Medical Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică, Asistent Medical ATI – Chirurgie Cardiovasculară, Asistent Medical Terapie Intensivă Neonatală, Asistent Medical Pediatrie și Asistent Medical Obstetrică – Ginecologie și Fertilizare în Vitro. Salariile, mai ales în sectorul privat, sunt între 4.500 și 5.500 lei net pentru multe dintre aceste poziții, la care se adaugă sporuri și alte facilități, arată studiul.
La mare căutare, în viitor, vor fi de asemenea joburile de asistență medicală în centrele de îngrijire a bătrânilor.
Studiul a folosit informații prezentate de Institutul Național de Statistică, ale Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME), de la European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din anchetele Health Behaviour in School-Aged Children (HBSC) și de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și din alte surse naționale precum Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială ,,Solidaritatea’’.