Sursa foto: Pixabay
Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor dintre consumatori şi bănci (CSALB) se află într-o situație neclară, după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a intentat în 2018 un proces împotriva Ministerului Economiei (între timp, în urma modificărilor de la nivelul ministerelor, Ministerul Energiei este parte a procesului), pentru înscrierea CSALB pe lista entităților SAL din România.
Înalta Curte a decis recent, printr-o hotărâre definitivă, că Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităţilor de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) din România.
În acest context, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat că, până la clarificarea situației privind funcționalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăți în relația cu operatorii economici financiar- bancari, se pot adresa Direcției de Soluționare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamație pe platforma specială a acesteia. DSAL instrumentează reclamațiile primite de la consumatori, prin intermediul platformei sale speciale, exclusiv pe cale amiabilă și cu titlu gratuit.
În replică, CSALB a precizat că soluţionarea alternativă a litigiilor/diferendelor dintre consumatorii de servicii financiar – bancare şi bănci/IFN-uri poate fi făcută exclusiv în cadrul CSALB, acesta fiind cadrul normativ naţional în domeniu.
În context, CSALB precizează că a iniţiat procesul în contencios administrativ în august 2018, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei, prin care era refuzat dreptul Centrului de a fi înscris pe lista organismelor SAL. De asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-şi rezolve şi problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România, susţine sursa citată.
“CSALB a fost înfiinţat şi funcţionează legal în baza prevederilor OG nr. 38/2015 (articolele 21-24 sunt dedicate în mod exclusiv Centrului de soluţionare alternativă a litigiilor din sistemul bancar şi nu sunt singurele care se referă direct la CSALB) şi va funcţiona în continuare în sfera concilierii relaţiei consumatori-bănci/IFN-uri în temeiul dispoziţiilor legale precizate. Orice consumator trebuie să facă diferenţa între reclamaţiile/sesizările pe care le poate adresa ANPC (şi pe care le adresau şi până acum acestei Autorităţi în baza reglementărilor în materie de protecţie a consumatorilor) şi soluţionarea alternativă a litigiilor (în afara instanţelor de judecată), conform OG nr.38/2015 (ordonanţă care transpune în legislaţia naţională Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum), soluţionare care poate fi făcută exclusiv în cadrul CSALB, pentru probleme financiar-bancare pe care le pot avea în relaţie cu băncile, IFN-urile”, se arată în comunicatul CSALB.
Totodată, în document se precizează că Centrul a fost în mod intenţionat organizat ca entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ), tocmai pentru a asigura echidistanţa demersurilor de conciliere organizate pentru rezolvarea problemelor dintre consumatori şi bănci/IFN-uri.
Potrivit comunicatului, finanţarea Centrului SAL Bancar respectă întru totul prevederile Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum): “astfel, punctul 46 din expunerea de argumente a Directivei arată: ” () entităţile SAL ar trebui să fie încurajate să ia în considerare în mod special formele private de finanţare () Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilităţii ca întreprinderile sau organizaţiile profesionale sau asociaţiile de întreprinderi să finanţeze entităţi SAL”.
În plus, organizaţia menţionează că procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcţionării CSALB, iar toate alegaţiile referitoare la componenţa şi funcţionarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015, potrivit căreia Colegiul de coordonare îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
“Procesul în contencios administrativ a fost iniţiat în august 2018, de către CSALB, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei (la acea dată acest minister era autoritatea competentă), prin care era refuzat dreptul CSALB de a fi înscris pe lista organismelor SAL; de asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-şi rezolve şi problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România. Procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcţionării CSALB, iar toate alegaţiile referitoare la componenţa şi funcţionarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015: Colegiul de coordonare îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi (această condiţie a fost îndeplinită în permanenţă, în întreaga perioadă de activitate a Centrului)”, se mai menţionează în comunicat.
În aceste condiţii, CSALB a subliniat că nu a primit motivarea deciziei emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în faza de recurs, urmând ca, după ce o va primi, să o analizeze pentru a decide asupra a ceea ce este de făcut în continuare (în sensul înregistrării CSALB pe lista entităţilor SAL).
CSALB susţine că, până acum, a reuşit să gestioneze problemele întâmpinate cu băncile de peste 5.000 oameni/consumatori şi a obţinut beneficii de aproximativ 14 milioane euro în favoarea acestora, cu un număr mic de personal.
“Conform prevederilor ordonanţei precizate (art. 21 alin. 2), CSALB este o entitate unică în România pentru consumatorii de servicii financiar-bancare, de aceea consumatorii accesează serviciile CSALB într-un număr din ce în ce mai mare, mai ales că tot procesul de conciliere este gratuit şi rapid pentru ei, iar soluţiile de conciliere sunt identificate de conciliatori reputaţi (avocaţi, profesori universitari, jurişti, economişti), care respectă condiţiile de independenţă şi imparţialitate în fiecare cauză pe care o gestionează. CSALB a manifestat întotdeauna deschidere către asociaţiile de consumatori inclusiv în ceea ce priveşte eventualele demersuri ale acestora de a-şi desemna un reprezentant în Colegiul de coordonare (reprezentanţii asociaţiilor de consumatori au însoţit în anii trecuţi CSALB în caravanele de informare desfăşurate în ţară şi în conferinţele organizate de CSALB)”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului, pe site-ul csalb.ro sunt postate trimestrial rapoartele de activitate, sunt organizate anual conferinţe de presă care prezintă activitatea din anul anterior şi sunt transmise cel puţin lunar comunicate de presă în legătură cu diverse aspecte ale activităţii desfăşurate, inclusiv din perspectiva educaţiei financiare.
