Societatea civilă din Cluj lansează o scrisoare deschisă către Emil Boc și dezvoltatori, având în vizor proiectul imobiliar-mamut legat de numele Elenei Udrea, dezvoltat în vecinătatea Pata Rât, locul în care trăiește cea mai săracă comunitate a orașului

Proiectul imobiliar – mamut, de mii de locuințe, demarat în vecinătatea gropii de gunoi unde trăiește cea mai săracă comunitate a orașului Cluj-Napoca, a stârnit reacții la Cluj. După ce dezvoltatorii și noii asociați din cadrul proiectului au anunțat demararea acestuia, în noua formulă, reprezentanții unor asociații civice lansează o scrisoare deschisă, cerând o strategie concretă legată de oamenii care locuiesc la Pata Rât și invocând „suspiciunile de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari”. Aceștia au trimis o scrisoare deschisă către Emil Boc și dezvoltatorii imobiliari și au integrat subiectul și într-un protest legat de tema locuirii precare, planificat în acest final de săptămână în oraș.

Scrisoarea este semnată de Adrian Dohotaru (Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS), Alex Fechete (Asociația Comunitară a Romilor din Coastei), Linda Greta (Asociația Comunitară a Romilor din Coastei), Maria Stoica (Căși Sociale ACUM!), Istvan Szakats (AltArt), Prof. univ. dr. Enikő Vincze (Căși sociale ACUM!), George Zamfir (Căși sociale ACUM!).

Promotorii TSM au anunțat recent „start pentru proiectul imobiliar gigant de aproape 2 miliarde de euro la Cluj-Napoca” (zona str Moș Ion Roată), un proiect de 12.000 de apartamente, care ar urma să aibă și servicii comerciale, medicale, de educație și chiar un studio de film.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Redăm scrisoarea deschisă:

„În atenția primarului Emil Boc,

În atenția dezvoltatorilor imobiliari Paul Păcuraru, Elena Udrea, Miron Mitrea și a Consiliului de Administrație Transilvania Smart City: Adrian Alexandrov, Adrian Gurzău, Cecilia Petrovan, Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Gabriel Oprea și Iulian Horneț

Noi, semnatarii acestei scrisori deschise, considerăm că proiectarea unui viitor cartier de 2 miliarde de euro cu mii de apartamente, spital, campus universitar, mall etc. nu poate să nu să țină cont de realitățile existente în zona urbană marginalizată Pata Rât și de situația locuitorilor săi actuali.

Din păcate, Municipiul Cluj-Napoca seamănă din ce în ce mai tare cu o broșură publicitară, cu promisiuni și iluzii care țin locul unei dezvoltări urbane coerente și puse în slujba intereselor celor mulți. Este dificil de imaginat acel nivel de dezechilibru în care cetățeni austrieci vor veni să se trateze în noul spital din Pata Rât, cum s-a propus într-un clip publicitar de către dezvoltatori imobiliari, în timp ce actualii locuitori nu au nici măcar un punct sanitar în zonă.

Înainte de proiecte ce „O SĂ” se facă la Cluj, asemenea metroului, centurii metropolitane, Someșului navigabil etc., ar trebui adresată realitatea marginalizării și precarității cu care se confruntă rezidenții ghetoului Pata Rât, nevoia desegregării zonei și a asigurării unor condiții de locuire decentă pentru cetățenii dezavantajați și vulnerabili. Și nu sunt puțini…

Actualii locuitori din Pata Rât sunt cei care timp de mai multe decenii au lucrat pentru un Cluj mai curat și au reciclat tone de material refolosibil. Efectele expunerii la poluarea din Pata Rât le resimt atât adulții, cât și copiii. Familiile ar trebui sprijinite ca să se poată muta în alte zone ale orașului, adecvate locuirii, și să aibă acces la servicii de sănătate care să atenueze consecințele traiului de lângă rampa de gunoi.

Sunt politici publice locative și de mediu întârziate cu zeci de ani, care ar trebui realizate chiar și în lipsa acestui proiect imobiliar. Cu atât mai mult dacă se preconizează că se vor muta la Pata Rât câteva zeci de mii de oameni, așa cum speră dezvoltatorii imobiliari. Din moment ce zona va fi total ecologizată și adecvată pentru locuire, poate că și unii dintre vechii / actualii locuitori din Pata Rât vor dori să continue să locuiască acolo, în condiții îmbunătățite, devenind vecini cu noii locatari ai proiectului Transilvania Smart City.

Înainte să legăm prima fază a proiectului imobiliar de anul electoral 2024 și de atestarea documentară a localității în 124 pentru a marca presupusa relevanță a investiției, așa cum s-a afirmat în cel mai recent clip publicitar, trebuie să ținem cont de realitatea evacuărilor forțate și de împlinirea pe data de 17 Decembrie 2022 a 12 ani de la evacuarea forțată din 2010 a peste 350 de persoane, majoritatea lor de etnie romă, de pe strada Coastei la Pata Rât.

Ne exprimăm îngrijorarea că administrația publică a municipalității îi va evacua forțat din nou pe rezidenții din Pata Rât la cererea investitorilor imobiliari cu capital străin și local. Până în acest moment nu s-a prezentat un plan concret al desegregării Pata Rât-ului, în ciuda angajamentului public al primarului Emil Boc de a face ghetoul să dispară până la finalul deceniului.  Îi solicităm primarului Emil Boc ca la doi ani de la intrarea în vigoare a noului SIDU să prezinte public etapele concrete ale strategiei desegregării la finalul căreia se anticipează că la Cluj-Napoca nu vor mai exista comunități marginalizate.

Există riscul că locuitorii care vor rămâne în Pata Rât vor fi excluși din noul cartier și facilitățile sale de infrastructură pentru că nu există nicio coordonare între societatea civilă, administrație și mediul de afaceri, iar comunitățile din Pata Rât nu au fost consultate. Dezvoltarea locală ar trebui să includă toate comunitățile din zonă, nu doar viitoarea “gated community”.

Clujenii din Pata Rât, 1.500 de cetățeni, sunt ignorați complet atât de către primărie, cât și de către dezvoltatorii imobiliari atunci când se discută despre acest proiect imobiliar. Reprezentanții lor au solicitat de multe ori, în zadar, să fie consultați cu privire la planurile administrației publice locale ce vizează zona Pata Rât și locuitorii acesteia”.

Protest în centrul orașului

„În lipsa transparenței proiectului imobiliar din vecinătatea ghetoului Pata Rât și a unei strategii concrete de acțiuni de desegregare asumate de Primăria Cluj-Napoca, în contextul suspiciunilor de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari, noi, semnatarii acestei scrisori, chemăm clujenii la PROTEST, sâmbătă 17 Decembrie, ora 19.30, la colțul străzii Barițiu cu Emil Isac, într-un marș către Primărie”, transmit organizatorii.

Pagina de eveniment indică însă un protest cu temă mai amplă, nu doar legat de acesst proiect imobiliar: „Ieșim în stradă până nu ne scot ei: împotriva evacuărilor și scumpirilor – marș și lansare de carte”.

„Protestul e mai larg, planificat de mai mult timp, dar ultimele declarații grandomane ale dezvoltatorilor ne-au determinat să fie și legat de proiect, mai ales că nu au luat deloc în considerare contextul din Pata Rât”, a explicat Adrian Dohotaru, unul dintre semnatarii scrisorii deschise.

Proiect – mamut, în vecinătatea gropii de gunoi unde trăiește cea mai săracă comunitate a orașului

Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea Plus, a anunțat recent într-un comunicat postat pe site-ul televiziunii că ar fi intrat în acționariatul proiectului imobiliar „Transilvania Smart City”, derulat de apropiații Elenei Udrea.

Realitatea.net anunța recent „Start pentru proiectul imobiliar gigant de aproape 2 miliarde de euro la Cluj-Napoca” – Transilvania Smart City, un proiect de 12.000 de apartamente, care ar urma să aibă, spun promotorii săi și servicii comerciale, medicale, de educație și chiar un studio de film.

Declarațiile dezvoltatorilor

Consorțiul condus de Maricel Păcuraru, împreună cu reprezentanții „Transilvania Smart City” transmit că au încheiat parteneriatul pentru dezvoltarea și finalizarea unui proiect estimat la peste 2 miliarde de euro, potrivit Realitatea.

„România avea nevoie de oameni curajoși, cu viziune. Acest complex rezidențial nu va oferi doar locuințe, ci vom avea 12.000 de apartamente, vom avea și un spital și un campus universitar, dar și grădinițe și școli, vom avea și un mall, pentru că în Cluj este nevoie de un mall. Va fi primul mini oraș inteligent, absolut tot ce veți vedea aici la noi va fi independent energetic”, a declarat realizatoarea Realitatea PLUS, Alexandra Păcuraru, fiica lui Maricel Păcuraru.

Proiectul încheiat între consorțiul condus de Maricel Păcuraru cu reprezentanții „Transilvania Smart City”, Adrian Alexandrov și Adrian Gurzău, se adresează în primul rând tinerilor, dar și persoanelor din Diaspora care își doresc să vină acasă.

„Vrem să facem din acest proiect unul care să fie un exemplu pentru Europa și nu numai românii, ci și cetățenii din Austria să vină la Cluj, la acest spital, și să se trateze aici, sa fie la același nivel, astfel încât doctorii români de astăzi, care sunt prin diaspora, să aibă unde să vina”, a declarat Bobby Păunescu, regizor și președinte ARMIS.

Proiectul, prezentat de dezvoltatori:

Vecinătăți, prezentate de reprezentanții grupului Clujul Civic:

Dezvoltatori cu condamnări de corupție

Păcuraru, care a ispășit în închisoare o condamnare pentru corupție, susține că a intrat în proiect alături de Miron Mitrea (partenerul său de faceri, și el condamnat definitiv pentru corupție) și Bobby Păunescu, fiul afaceristului George Constantin Păunescu.

În acest moment, acționarii „Transilvania Smart City” sunt Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea, cu care are un copil, și Adrian Gurzău, finul Elenei Udrea, arată datele G4Media.

Elena Udrea este acum în închisoare, după condamnare definitivă din dosarul Gala Bute.

Un alt participant la proiect este Cozmin Gușă, potrivit comunicatului citat. Gușă s-a remarcat în ultimul an prin promovarea constantă a unor idei similare cu cele ale propagandei ruse cu privire la invazia din Ucraina.