Sporurile bugetarilor pentru condiţiile de muncă, incluse în salariul de bază – proiect PNL adoptat tacit în Senat / Camera Deputaților va da votul decizional

Senatul a adoptat tacit, luni, un proiect de lege care prevede modificarea Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice în sensul ca sporurile pentru condiţiile de muncă să fie incluse în salariul de bază, transmite Agerpres.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe data de 4 aprilie, a fost citită de vicepreşedintele Senatului Virgil Guran, care conduce şedinţa de luni a plenului.

Potrivit proiectului, iniţiat de 27 de parlamentari PNL, “începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al sporurilor pentru condiţii de muncă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acordat pentru luna anterioară, se introduce în salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare prevăzute de prezenta lege se majorează în mod corespunzător.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, sporurile pentru condiţii de muncă reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se abrogă, mai prevede actul normativ.

Conform expunerii de motive, aplicarea “deficitară” şi “neunitară” a Legii salarizării bugetarilor a generat “multiple discriminări în rândul angajaţilor din sectorul public, precum şi o reprezentare deficitară a politicii salariale în sectorul public”.

Iniţiatorii proiectului arată că, “deşi legiuitorul a prevăzut o ierarhizare a funcţiilor publice, în baza unor coeficienţi de ierarhizare şi în temeiul complexităţii muncii şi al pregătirii profesionale, modificările legislative succesive, operate de regulă prin intermediul ordonanţelor de urgenţă, aparent nesemnificative, prin care au fost introduse unele sporuri salariale pentru condiţii de muncă, au introdus distorsiuni majore între valoarea salariului de bază, a soldei de funcţie/salariului de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare şi cuantumul sporurilor pentru condiţii de muncă”.

“Astfel, sporurile reglementate în aceste condiţii variază de la 10 – 15% şi ajung la 100% şi chiar şi peste această valoare pentru anumite funcţii de execuţie şi pentru anumite familii ocupaţionale, generând o imagine distorsionată asupra veniturilor brute totale ale angajaţilor din sectorul public”, mai explică parlamentarii PNL.

Ei completează că, prin măsurile propuse, cuantumul niciunui salariu, soldă de funcţie sau salariu de funcţie şi indemnizaţie de încadrare nu va scădea şi nu se generează niciun impact bugetar asupra bugetului general consolidat, cheltuielile de personal nefiind afectate.

Proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.