Sursa foto: Dreamstime
Procentul de adulți care au început sau conduc o nouă afacere în România a scăzut începând cu 2021 și a fost de doar 5,9% recent, clasând România pe locul 38 din dintre cele 46 de economii analizate, arată cel mai recent raport Global Entrepreneurship Monitor, care analizează starea antreprenoriatului la nivel mondial. Rezultatele cercetării mai arată că teama de eșec este „un obstacol major” pentru demararea de noi afaceri în România. Vă prezentăm câteva date din raport, iar șefa de proiect pentru România face pentru Economedia o sinteză din rezultatele cercetării GEM 2023.
Câteva date din raportul GEM 2023/2024:
- Situația României este favorabilă în privința identificării oportunităților antreprenoriale, plasând țara noastră pe locul 24 din 45 de economii.
- Încrederea în cunoștințele și capacitățile antreprenoriale proprii plasează România pe locul 31 în clasament, cu peste jumătate din populația adultă activă considerând că are cunoștințele și capacitățile necesare demarării unei afaceri.
- Rata antreprenorilor potențiali, adică ponderea celor care intenționează să demareze o nouă afacere în următorii trei ani este însă scăzută: 8,95% din populația adultă poate fi considerată antreprenor potențial.
- Trei din cinci persoane care văd oportunități bune nu ar începe o afacere de teamă că aceasta ar putea eșua.
Conform Global Entrepreneurship Monitor, inițiativă fondată de London Business School și Babson College, mediul antreprenorial general al României a fost îmbunătățit în ultimii ani. Pentru România, responsabilă de date a fost Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Potrivit acestui raport, în 2023, opt dintre cele 13 condiții-cadru antreprenoriale (CEF) au înregistrat scoruri în creștere, în timp ce patru au scăzut. Trei au crescut pentru doi ani consecutivi: programe antreprenoriale guvernamentale, Transferuri de cercetare și dezvoltare și Infrastructura comercială și profesională. La fel ca în multe economii, mediul antreprenorial românesc a obținut cel mai mare punctaj pentru infrastructura fizică (6,2) și cel mai scăzut pentru educația antreprenorială la școală (2,7).
Raportul mai relevă că, în 2023, doi din 10 adulți din România au declarat că venitul gospodăriei lor a scăzut, în scădere de la trei din 10 cu un an înainte.
Procentul de adulți care au început sau conduc o nouă afacere a scăzut începând cu 2021, și a fost de doar 5,9% recent, clasând România pe locul 38 din dintre cele 46 de economii analizate. Bărbații erau mai hotărâți decât femeile să fie noi antreprenori (rata bărbaților: 6,8%, cea a femeilor 4,9%).
Profilul antreprenorial în 2023 a fost destul de discret – mai puțin de unul din doi adulți cunosc pe cineva care a înființat recent o afacere. Puțin peste unul din doi se consideră a avea competențele și abilitățile necesare pentru a-și începe propria afacere, cu un procent similar de persoane care consideră că există oportunități bune de a începe o afacere la nivel local. Cu toate acestea, trei din cinci dintre cei care văd oportunități bune nu ar începe o afacere de teamă că aceasta ar putea eșua, al cincelea cel mai mare procent din GEM.
O consecință a fost că intențiile antreprenoriale au fost scăzute, cu doar unul din 20 adulți care nu au făcut deja acest lucru se așteaptă să înceapă o afacere în următorii trei ani, aproximativ jumătate din nivelul atins doi ani mai devreme și al treilea cel mai scăzut nivel din GEM 2023, după Polonia și China.
Nouă din 10 noi antreprenori au fost de acord cu motivația de a-și câștiga existența, deoarece locurile de muncă sunt rare. Opt din 10 au fost de acord cu motivația de a construi o mare bogăție sau un venit foarte mare.
Doar unul din opt noi antreprenori au avut clienți în afara țării lor, în timp ce doi din cinci se așteptau să utilizeze mai multe tehnologii digitale în următoarele șase luni.
Unul din patru noi antreprenori se așteptau să adauge cel puțin încă șase locuri de muncă în următorii cinci ani, o rată ridicată. Aceasta este o cifră puternică având în vedere că mai mult de doi din cinci sunt antreprenori solo. Cu toate acestea, deoarece proporția adulților care încep sau care conduc o nouă afacere a fost scăzută, această rată ridicată se traduce prin faptul că mai puțin de 2% dintre adulții din România sunt atât noi antreprenori, cât și persoane care se așteaptă să angajeze alte șase persoane sau mai mult în următorii cinci ani.
Teama de eșec, „un obstacol major” pentru demararea de noi afaceri în România
Petra Szabó, conferențiar universitar în cadrul FSEGA-UBB, spune că datele arată că situația României este favorabilă în privința identificării oportunităților antreprenoriale, plasând țara noastră pe locul 24 din 45 de economii. În România 55,67% din populația adultă activă vede condiții bune pentru pornirea unei afaceri în următoarele șase luni în zona în care trăiește. Deși această rată este mai scăzută decât rata Poloniei (73,64%) și a Croației (64,09%), valoarea acesteia depășește rata Sloveniei (50,23%), a Ungariei (28,22%) și a Slovaciei (32,86%).
Încrederea în cunoștințele și capacitățile antreprenoriale proprii plasează România pe locul 31, 52,62% din populația adultă activă considerând că are cunoștințele și capacitățile necesare demarării unei afaceri. Această rată este cea mai ridicată în Croația (73,6%) dintre țările din Europa Centrală și de Est.
Un obstacol major în calea demarării de afaceri în România este teama de eșec, subliniază Szabó.
„În România 58,97% din populația adultă activă declară că teama de eșec este un obstacol în pornirea unei afaceri, rată care depășește valoarea înregistrată în Polonia, Slovacia, Ungaria, Croația. România se situează pe locul 4 în lume între țările participante la cercetarea GEM în anul 2023. Situația este agravată de faptul că, dintre cei care au identificat oportunități antreprenoriale pentru următoarele șase luni în zona în care trăiesc, 58,07% consideră că teama de eșec este o barieră în pornirea unei afaceri. Această rată plasează România pe locul 5 în lume, și peste țările din regiune”, menționează Szabó.
Aceasta mai adaugă că, în România, 35,97% din populația adultă activă consideră că în țara noastră este ușoară demararea unei afaceri, rată mai scăzută decât în Polonia (83,21%), Slovenia (62,63%), Ungaria (45,80%) și Croația (40,92%), dar mai ridicată decât în Slovacia (24,24%). La acest capitol România ocupă locul 36 din cadrul țărilor GEM.
Rata antreprenorilor potențiali, adică ponderea celor care intenționează să demareze o nouă afacere în următorii trei ani este cea mai ridicată în Croația, unde peste 27,99% dintre populația activă planifică acest lucru. În România 8,95% din populația adultă poate fi considerată antreprenor potențial. Tot în Croația este cea mai ridicată rata a întreprinzătorilor în stadiu incipient din țările din Europa Centrală și de Est. Rata măsurată în România (5,85%) este a doua cea mai scăzută rată dintre țările participante GEM, spune coordonatoarea proiectului în România. Rata proprietar-manager de firme consacrate este cea mai ridicată în Polonia din regiune. În România această rată este 5,09%. Rata celor care au renunțat la afacere în România este mai scăzută decât rata medie a țărilor analizate și este dintre cele mai scăzute din toate țările participante GEM.
În România toate categoriile antreprenoriale sunt dominate de bărbați, iar diferența dintre sexe este semnificativă, spune Petra Szabó. În plus, comparativ cu perioada anterioară, decalajul de gen a crescut considerabil. Putem observa că în România, probabilitatea de a înființa o nouă afacere în cazul celor care au studii superioare este de două ori mai mare.
„Potrivit rezultatelor GEM, 51,3% dintre întreprinzătorii în stadiu incipient din România activează în servicii orientate către consumatori, 26,49% în industria prelucrătoare, 13,6% în servicii destinate afacerilor, iar 8,61% în industria extractivă. Întreprinzătorii consacrați, la rândul lor, activează în proporție de 59,55% în servicii orientate către consumatori, 18,28% în industria prelucrătoare, 12,32% în servicii destinate afacerilor, și, 9,85% în industria extractivă”, menționează Petra Szabó.
METODOLOGIE GEM