Statistică: Venitul brut realizat de salariații cu program complet de lucru a fost de 6.190 lei în octombrie, cu peste 25% mai mare decât faţă de salariul brut de bază

Venitul brut realizat de salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 6.190 lei, cu peste o pătrime mai mult faţă de salariul brut de bază (4.895 lei), arată o cercetare anuală publicată miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Venitul brut realizat de salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 6.190 lei, cu peste o pătrime mai mult faţă de salariul brut de bază (4.895 lei). Circa 40% din salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001-6.000 lei. Veniturile brute realizate de salariaţii femei au fost mai mici decât cele realizate de salariaţii bărbaţii cu circa 300 lei. Veniturile brute cele mai ridicate au fost realizate de salariaţii din grupele de vârstă 30-44 ani”, potrivit INS.

Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4.505.300, din care 46,8% femei. Repartizarea pe activităţi economice relevă faptul că majoritatea salariaţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (20,7%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Salariaţii bărbaţi au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,6% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi). Peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ au fost femei.

Grupele majore de ocupaţii în care au lucrat cei mai mulţi salariaţi bărbaţi au fost cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – GM8, respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi – GM 7 (circa 17,5% din numărul salariaţilor bărbaţi, pentru fiecare grupă majoră de ocupaţii în parte).

Salariaţii femei au activat cu preponderenţă ca specialişti în diverse domenii de activitate – GM2 (28,5% din numărul salariaţilor femei) sau ca lucrători în domeniul serviciilor – GM5 (20,6% din numărul salariaţilor femei). Pe grupe de vârstă, contingentul cel mai numeros (79,8% din numărul salariaţilor, respectiv 3594,3 mii persoane) s-a situat în intervalul 30-59 ani.

Grupele de vârstă 15-24 ani, respectiv 60 ani şi peste au fost aproape în mod egal reprezentate (6,1%, respectiv 5,7% din numărul salariaţilor). În grupa de vârstă preponderentă (30-59 ani) s-au regăsit 78,0% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 81,8% dintre salariaţii femei.

Salariul brut de bază şi venitul brut realizat în luna octombrie 2022

Salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 a fost 4.895 lei. Venitul brut realizat ca urmare a remunerării în funcţie de anumite caracteristici şi/sau performanţe salariale (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (6.190 lei).

Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2022 au realizat venituri brute în intervalul 3.001-6.000 lei. În acest interval de venituri brute realizate s-au situat 43,6% dintre salariaţii femei, respectiv 37,8% dintre salariaţii bărbaţi. Circa o pătrime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 3.001 lei (27,7% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 22% dintre salariaţii femei).

Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 6.000 lei a fost puţin peste o treime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei. Salariaţii bărbaţi au fost încadraţi cu salarii brute de bază de 4941 lei şi au realizat venituri brute cu 28,3% mai mari (6.341 lei).

Salariile brute de bază ale salariaţilor femei au fost de 4.842 lei, iar veniturile brute realizate de acestea s-au situat cu circa 300 lei sub cele ale salariaţilor bărbaţi (6.019 lei). Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (11.172 lei salariul brut de bază, respectiv 12.956 lei venitul brut realizat).

La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (3.248 lei salariul brut de bază, respectiv 3.650 lei venitul brut realizat). În industria extractivă, respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, venitul brut realizat a depăşit cu peste 60% salariul brut de bază. Salariaţii bărbaţi din aceste activităţi economice au realizat cu peste 70% mai mult decât au fost încadraţi, în timp ce salariaţii femei au realizat cu circa 50% peste salariul brut de bază. Cele mai mici realizări peste salariul brut de bază s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (+12,4%), respectiv alte activităţi de servicii (+13,6%).

Grupele majore de ocupaţii cu cele mai ridicate salarii brute de bază, dar care au realizat şi cele mai mari venituri au fost cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – GM1 (7.819 lei salariul brut de bază, respectiv 9.738 lei venitul brut realizat) şi de specialişti în diverse domenii de activitate – GM2 (7.810 lei salariul brut de bază, respectiv 9.514 lei venitul brut realizat).

La polul opus, cu cele mai reduse salarii brute de bază şi venituri brute realizate s-au aflat lucrătorii în domeniul serviciilor – GM5 (3.067 lei salariul brut de bază, respectiv 3776 lei venitul brut realizat) şi salariaţii cu ocupaţii elementare – GM9 (3.088 lei salariul brut de bază, respectiv 3.790 lei venitul brut realizat). Salariaţii bărbaţi din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate – GM2 au realizat cele mai mari venituri (10.830 lei, cu peste 20% mai mult decât salariul brut de bază). Salariaţii din grupa majoră de ocupaţii operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – GM8, muncitori calificaţi şi asimilaţi – GM7, respectiv tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – GM3 au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.

Salariul brut de bază şi venitul brut realizat a crescut progresiv odată cu vârsta, până la 40 ani. Astfel, salariaţii din grupele de vârstă 35-39 ani, respectiv 30-34 ani au fost încadraţi cu cele mai ridicate salarii brute de bază (5.551 lei, respectiv 5.535 lei) şi au realizat cele mai mari venituri brute (6.908 lei, respectiv 6.833 lei).

Salariaţii bărbaţi din grupa de vârstă 35-39 ani au realizat cele mai ridicate venituri brute (7.231 lei). Din acest interval de vârstă s-au detaşat bărbaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate – GM2, care au realizat 12.398 lei. Salariaţii femei din grupa de vârstă 30-34 ani au realizat cele mai mari venituri brute (6.586 lei).

Salariaţii din grupa de vârstă 15-19 ani au fost încadraţi cu salarii brute de bază şi au realizat venituri brute cu circa 45% mai mici decât salariaţii din grupa de vârstă 35-39 ani. Salariaţii cu vârsta de peste de 45 ani au fost încadraţi şi au realizat puţin sub valorile medii ale celor doi indicatori.

Salariaţii din grupa de vârstă 50-54 ani au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.