Sursa foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Poliția Română va face angajări masive în următorii ani, în condițiile în care are nevoie de personal suplimentar care să fie delegat pe monitorizarea persoanelor care vor primi brățări electronice și pentru intervenții rapide în teren, în cazul în care situația o va impune.
Peste 6.000 de ofițeri și agenți vor suplimenta efectivele Poliției în perioada 2022- 2025 strict pe problema brățărilor electronice, sistem care va fi mai întâi implementat în București, Iași, Mureș și Vrancea, apoi în toată țara, potrivit unui proiect de Hotărâri de Guvern.
„Art. 7 1) Pentru realizarea activităţilor necesare de monitorizare electronică, Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale de poliție trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecţionat, pregătit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de supraveghere, tehnice, respectiv de intervenție în situația generării unei alerte în cadrul SIME, numărul maxim de posturi urmând a se suplimenta cu 497 de posturi de ofițeri de poliție și 5637 de posturi de agenți de poliție”, se arată în documentul citat.
Tot sistemul brățări electronice – sisteme informatice de supraveghere poartă acronimul SIME. El reprezintă un întreg ansamblu de sisteme informatice dedicate, aplicaţii, echipamente şi reţele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, precum şi de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.
Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanelor supravegheate. Prin excepţie, acest dispozitiv se montează pe braţul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical.
Din HG aflăm că monitorizarea electronică în sistem pilot se aplică etapizat, după cum urmează:
a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;
b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul UAT-urilor prevăzute la a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
În ianuarie, Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, anunța că, în următorii patru ani, va fi alocată suma de 241 de milioane de lei pentru cumpărarea kiturilor necesare pentru monitorizarea cu brăţări electronice a persoanelor care au ordine de protecție. Procedurile de licitație pentru cumpărarea lor au început deja, după cum a scris Economedia aici.
Bode a spus că în total vor fi cumpărate peste 15.000 de astfel de dispozitive. În primii ani, proiectul pilot va viza doar persoanele care au ordin de protecție, urmând ca ulterior să fie vizate și persoanele aflate în arest la domiciliu sau cei eliberați condiționat.
Legea 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a fost promulgată în luna mai 2021 de către preşedintele Klaus Iohannis și este în vigoare.
Procedura
Proiectul de HG stabilește și întreagă procedură din spatele montării de brățări electronice și a supravgherii persoanelor care le poartă.
Astfel, aflăm că, la primirea ordinului de protecție, organul de supraveghere invită persoana protejată la sediul unității de poliție și îi predă dispozitivul de supraveghere electronică prevăzut la art. 12 din Legea nr. 146/2021 și stabilește, sub semnătură, consimțământul utilizării dispozitivului, respectiv o informează cu privire la modul de utilizare, limitările acestuia, precum și cu privire la modul de acțiune în cazul primirii unei alerte. Cu această ocazie se va stabili și modalitatea de verificare a dispozitivelor electronice de supraveghere puse la dispoziţia persoanei protejate precum și modalitatea de contactare și datele de contact ale organului de supraveghere.
În situația emiterii unui ordin de protecție provizoriu, polițistul predă persoanei protejate dispozitivul de supraveghere electronică prevăzut la art. 12 din Legea nr. 146/2021 și stabilește, sub semnătură, consimțământul utilizării dispozitivului, respectiv o informează cu privire la modul de utilizare, limitările acestuia, precum și cu privire la modul de acțiune în cazul primirii unei alerte. Cu această ocazie se va stabili și modalitatea de verificare a dispozitivelor electronice de supraveghere puse la dispoziţia persoanei protejate precum și modalitatea de contactare și datele de contact ale organului de supraveghere.
În situația în care persoana protejată se află în imposibilitatea de a se prezenta la sediul unității de poliție ori în situația în care pentru realizarea supravegherii electronice este necesară utilizarea unor dispozitive electronice de supraveghere fixe, organul de supraveghere/operatorul tehnic se deplasează la domiciliul persoanei/persoanelor protejate pentru montarea și configurarea acestora, cu consimțământul persoanei protejate, reprezentantului legal al persoanei protejate sau reprezentantul direcţiei de asistenţă socială, după caz.
Refuzul persoanei protejate de primire și utilizare a dispozitivelor de supraveghere electronică necesare punerii în executare a ordinului de protecție ori a ordinului de protecție provizoriu conduce la imposibilitatea punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere electronică din conținutul acestora.
În situația prevăzută la alin. (4), în cazul ordinelor de protecție, organul de supraveghere întocmește un proces verbal, care se înaintează organului judiciar competent pentru a dispune potrivit.
Procedura pentru selecționarea, încadrarea și formarea Polițiștilor poate fi citită aici.
În prezent, Poliția Română are în jur de 40-50.000 de angajați.