Statul îți ia din pensia privată chiar și când pierzi bani: „Este un tratament fiscal discriminatoriu”

Statul introduce prin noua lege privind unele măsuri fiscal-bugetare o formă de dublă taxare a veniturilor din pensii private, omițând să clarifice un aspect esențial: că baza de calcul a CASS este câștigul net realizat peste contribuțiile proprii, nu întreaga sumă încasată (venitul brut). Asta înseamnă că românii vor plăti contribuții de sănătate inclusiv pentru banii deja impozitați când au fost virați în fondurile de pensii, indiferent dacă au avut profit sau pierdere la final.

Pensiile private și facultative au mai fost dublu impozitate timp de 16 ani, până în 2024, când acest aspect a fost remediat. În cazul impozitului este prevăzut clar faptul că se impozitează doar profitul, dar la CASS au uitat sau au ignorat să facă mențiunea.

Situația este cu atât mai absurdă cu cât, în cazul altor forme de economisire – precum dobânzile bancare sau investițiile pe bursă – taxarea se aplică exclusiv câștigului obținut, nu și sumei investite inițial. În schimb, pensiile private sunt fiscalizate complet diferit, deși sunt produse de economisire pe termen lung. Modificarea generează un tratament fiscal discriminatoriu și majorează povara fiscală, consideră consultanții fiscali chestionați de Economedia.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

„Este o problemă, este un tratament fiscal discriminatoriu. Au uitat să menționeze că este vorba despre venitul net, deci în forma actuală ar fi venitul brut minus deducerea de 3.000 de lei. Trebuiau să armonizeze în Codul Fiscal prevederea din articolul 105 cu prevederea de la 154. Nu cred că a fost avut în vedere, cred că pur și simplu a fost o scăpare, pentru că pensiile Pilon III sunt nesemnificative în context, nu cred că a vânat nimeni aceste venituri, nu erau o miză. Atât timp cât au introdus la impozitul pe venit prevederea că se impozitează doar diferențele pozitive, adică ce depășește contribuția asiguratului, în oglindă ar fi trebuit să fie la fel și la CASS. Le-a scăpat. În loc să impozităm veniturile totale, impozităm pe fiecare tip de venit și fiecare tip de venit are regula lui. Când ai atât de multe categorii, nu mai ții pasul nici tu ca legiuitor”, spune avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș.

În 2015, când era secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Biriș a venit cu ideea să fie mutate contribuțiile de la angajator la angajat și să fie recalculate procente pentru a putea plafona baza de calcul a CASS și la CAS pe suma veniturilor. Astfel, nu mai conta din câte surse obținea cineva veniturile – la CAS venituri din muncă, la CASS din toate.

„Noi acum am ajuns la cvadruplă taxare cu CASS. Aveam de trei ori și acum avem de patru ori. Plătim 10% la întregul salariu brut, fără plafon. Ulterior, avem 10% la pensii, pentru cei care sunt pensionari și cumulează pensia cu salariul. După care, dacă cetățeanul realizează venituri din activități independente, plătește 10% în limita a 60 de salarii minime. După care mai plătește 10% din maxim 24 de salarii dacă obține venituri din chirii, dividende, câștiguri de capital și alte venituri. Eu, de exemplu, plătesc de trei ori. Am o remunerație asimilată salariilor de la Consiliul Economic și Social, am veniturile din activitatea de avocatură și am veniturile din dobânzi și chirii. Acest lucru nu este deloc sănătos pentru că se creează foarte multe frustări în societate”, adaugă Biriș.

Cel care a sesizat disfuncția din proiectul de lege care urmează să ajungă la președinte pentru promulgare este George Moț, proprietar al platformei desprepensiiprivate.ro, care a lansat o scrisoare deschisă autorităților de reglementare. Mai jos, conținutul integral al acesteia, care include exemple de impozitare în forma actuală și sugestii de rectificare a incoerenței legislative:

„Opriți dubla taxare cu CASS a veniturilor din pensii private

Propunerile PL-x nr. 230/2025 de aplicare a CASS pensiilor private vor duce nu doar la dublă taxare a veniturilor populației, dar și la situații aberante fiscal în care românii vor fi nevoiți să aducă bani de acasă pentru plata dărilor către stat, chiar dacă au plătit deja acele dări o dată. Vom avea situații în care povara fiscală în sarcina populației va depăși 100% din profitul obținut.

În plus, chiar dacă participanții înregistrează pierderi din pensia privată, aceștia tot vor fi taxați cu CASS în forma actuală a PL-x nr. 230/2025.

Asta pentru că în cazul pensiilor private veniturile menționate la art. 99 alin. (2) din Codul Fiscal sunt compuse din contribuțiile participanților plus eventualul profit realizat.

Stabilirea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) asupra acestui venit va însemna că se va aplica CASS atât contribuțiilor participanților, cât și profitului obținut.

Dar contribuțiile provin din veniturile participanților (de obicei salarii) care au fost deja taxate cu CASS. Taxarea lor încă odată la plata pensiei va însemna dublă taxare a aceluiași venit.

Așa cum în cazul veniturilor din dobânzi se taxează exclusiv dobânda și nu toată valoarea depozitului sau a principalului obligațiunii, la fel ar trebui și în cazul veniturilor din pensii private să fie supus taxării cu CASS doar câștigul obținut, și nu toată valoarea contului de pensii.

La fel cum pe piața de capital se taxează doar veniturile obținute și nu toată suma investită, la fel ar trebui și în cazul veniturilor din pensii private să fie supus taxării cu CASS doar câștigul obținut, și nu toată valoarea contului de pensii.

Prin taxarea cu CASS a întregii sume din conturile de pensii private nu doar că se dublează această taxă pentru participanți, dar se creează și o suprataxare a produselor de pensii private față de alte forme de economisire și investire.

Se creează astfel un regim defavorabil fiscal pentru sistemul de pensii private față de orice altă formă de investire. Un sistem care reprezintă pentru majoritatea românilor singura formă de economisire. Un sistem care sprijină statul prin achizițiile semnificative de titluri de stat.

De asemenea, va exista un dezechilibru semnificativ între sumele plătite cu titlu de impozit și cele plătite cu titlu de CASS, chiar dacă ambele au o cotă de 10%.

Exemplul 1 (conform PL-x nr. 230/2025)

Valoare cont: 30.000 lei (valoarea medie a unei plăți din sistemul de pensii private)

Valoare contribuții nete: 23.000 lei (diferă semnificativ de la un participant la altul)

CASS: (30.000 – 3.000) x 10% = 2.700 lei

Impozit: (30.000 – 23.000 – 2.700 – 3.000) x 10% = 130 lei

Total taxe: 2.830 lei

CASS va fi de peste 20 ori mai mare decât impozitul!

Nu doar atât, dar din profitul de 7.000 de lei, participantul va fi taxat efectiv cu 40%!

Asta în condițiile în care a obținut un profit suficient de mare.

Pentru că sistemul de aplicare a CASS va duce la situații aberante când participanții vor fi siliți nu doar să renunțe la tot profitul, ci să vină și cu bani de acasă.

Exemplul 2 (conform PL-x nr. 230/2025)

Valoare cont: 30.000 lei (valoarea medie a unei plăți din sistemul de pensii private)

Valoare contribuții nete: 28.000 lei (diferă semnificativ de la un participant la altul)

CASS: (30.000 – 3.000) x 10% = 2.700 lei

Impozit: (30.000 – 28.000 – 2.700 – 3.000) x 10% = 0 lei (venitul impozabil este mai mic decât zero)

Total taxe: 2.700 lei

Aceasta este o situație în care se vor afla foarte mulți români. Chiar dacă fondul lor de pensii a generat un profit de 2.000 lei, modul de aplicare a CASS (asupra întregii sume) va face nu doar să dispară întreg profitul, ci să mai plătească încă 700 lei din banii proprii. Din contribuțiile care au fost deja taxate cu CASS.

Acești participanți nu doar că plătesc de două ori CASS, ci trebuie să vină și cu bani de acasă pentru a acoperi restul de plată. Pentru că rata lor de taxare a profitului obținut este de 135%!

Astfel de situații aberante fiscal și moral vor fi create de propunerea ca baza de calcul a CASS să fie întreg venitul din pensii (inclusiv contribuții). Aplicarea CASS la întreg venitul din pensii private (inclusiv contribuții) este discriminatorie față de participanți și dezavantajoasă față de alte forme de investiții și economisire.

Abordarea alternativă și normală este ca baza de aplicare a CASS să fie câștigul obținut!

Dacă aplicăm această abordare la exemplele de mai sus obținem:

Exemplul 1 (situație normală)

Valoare cont: 30.000 lei (valoarea medie a unei plăți din sistemul de pensii private)

Valoare contribuții nete: 21.000 lei (diferă semnificativ de la un participant la altul)

CASS: (30.000 – 21.000 – 3.000) x 10% = 600 lei

Impozit: (30.000 – 21.000 – 600 – 3.000) x 10% = 540 lei

Total taxe: 1.140 lei

Exemplul 2 (situație normală)

Valoare cont: 30.000 lei (valoarea medie a unei plăți din sistemul de pensii private)

Valoare contribuții nete: 28.000 lei (diferă semnificativ de la un participant la altul)

CASS: (30.000 – 28.000 – 3.000) x 10% = 0 lei (baza de calcul este mai mică decât zero)

Impozit: (30.000 – 28.000 – 2.700 – 3.000) x 10% = 0 lei (venitul impozabil devine mai mic decât zero)

Total taxe: 0 lei

În acest fel obținem o povară fiscală mult mai redusă asupra unei categorii sociale defavorizate: pensionarii cu venituri mici. Și se va aplica în funcție de profitul obținut. Profit care nu va fi nici supraimpozitat și nici nu se va transforma în pierdere dacă se va alege ca bază de calcul doar câștigul obținut din pensii și nu tot venitul (inclusiv contribuții).

Propunere

Sunt două modalități prin care puteți repara această nedreptate morală și fiscală

Varianta 1 – Definirea veniturilor din pensii ca fiind doar câștigul obținut din investirea și economisirea printr-un fond de pensii private. Ar duce la o abordarea similară cu impozitarea dobânzilor și a câștigurilor de capital. În acest sens se poate modifica art. 99:

Art. 99

(2) Sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor aferente drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă venituri din pensii.

Varianta 2 – Modificarea bazei de calcul a contribuției pentru asigurările sociale de sănătate

Art. 157⁶

– Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie. În cazul drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, baza de calcul o reprezintă sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor.

Este de preferat Varianta 1, întrucât ar aduce claritate asupra a ceea ce înseamnă venit din pensii private, dar ar duce și la o abordare unitară a taxării și impozitării cu alte forma de economisire și investire.

Indiferent de varianta pe care o alegeți este imperios necesar să modificați abordarea modalității de aplicare a CASS asupra pensiilor private, astfel încât să asigurați o abordare echitabilă față de celelalte forme de economisire și investire. Și să vă asigurați că nu taxați de două ori veniturile românilor sau și mai rău să-i puneți să vină de acasă cu bani ca să își plătească încă o dată dările către stat pe un venit pe care deja au fost taxați.”