Studiu: Brașov, Galați și Cluj conduc clasamentul eficienței primăriilor împotriva poluării

Cele mai mari primării din România continuă să eșueze în implementarea unor măsuri eficiente pentru reducerea poluării aerului, arată un studiu al ONG-ului Observatorul Român de Sănătate. Organizația amintește că, în ciuda măsurilor timide luate de municipalități, 29.000 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare. Un singur exemplu: în 12 din cele 15 orașe analizate au fost achiziționate în ultimii doi ani autobuze Diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației.

Observatorul Român de Sănătate (ORS), a analizat măsurile concrete întreprinse de autoritățile locale în ultimii doi ani pentru a reduce poluarea aerului și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. În studiul ORS au fost incluse cele mai mari cincisprezece orașe din România, o analiză mai extinsă comparativ cu studiul precedent care a inclus zece orașe.

Lucrurile nu s-au schimbat semnificativ în ultimii doi ani. În continuare, niciuna dintre marile primării din România nu a reușit să acumuleze măcar jumătate din scorul maxim posibil acordat pentru acțiunile anti-poluare, potrivit analizei realizate de ORS.

Primăriile care au făcut cele mai multe eforturi și au implementat cele mai multe măsuri pentru reducerea poluării sunt Brașov, Galați și Cluj-Napoca. Dacă Galați și Cluj-Napoca au fost în top 3 și în raportul precedent, un salt semnificativ a fost făcut de primăria Brașov, care a urcat 7 locuri. Cele mai puțin preocupate de reducerea poluării sunt primăriile din Brăila, Bacău și Constanța. Aflată de această dată pe ultimul loc, primăria Constanța are jumătate din punctajul penultimei clasate, potrivit studiului realizat de ORS.

Date îngrijorătoare pentru România:

• România se află pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori.
• Poluarea aerului cauzează boli care determină rate mai mari de deces în urma îmbolnăvirii de Covid-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
• La nivel european, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor datorate poluării (€1.810).
• Bucureștiul este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor din cauza impactului poluării aerului asupra sănătății.

Cel mai recent studiu CE DELFT a demonstrat faptul că stabilirea unor zone cu emisii scăzute este una dintre cele mai eficiente 5 măsuri pentru reducerea poluării. Niciunul dintre cele 15 orașe analizate nu a implementat această măsură până acum.

Infrastructura necesară tranziției de la mijloace pasive de transport către mijloace active, cum ar fi mersul cu bicicleta, este încă insuficient dezvoltată. Numărul de kilometri de piste de bicicletă este mult prea mic pentru a putea avea un impact semnificativ în viața cetățenilor, iar benzile separate pentru acest mijloc de transport sunt aproape inexistente, deși reprezintă un element esențial în păstrarea siguranței bicicliștilor.

Cu toate acestea, pași pentru îmbunătățirea calității aerului au fost făcuți, prin achiziționarea de către 8 primării a autobuzelor cu propulsie electrică. În plus, 7 dintre cele 15 orașe au achiziționat noi tramvaie și troleibuze.

Analiza Observatorului Român de Sănătate se bazează pe o grilă de evaluare care cuprinde 20 de indicatori organizați în următoarele domenii:

1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului (25% din scor)
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului (10% din scor)
4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului (20% din scor)
5. Indicatori direcți de poluare a aerului (20% din scor)

Recomandările Observatorului Român de Sănătate pentru autoritățile locale și primării, care vizează măsuri pentru reducerea poluării și a efectelor negative asupra sănătății cetățenilor, sunt următoarele:

• Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice
• Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare
• Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța)
• Modernizarea transportului public în comun prin scoate din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celora care nu poluează
• Interzicerea folosirii motoarelor diesel (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris)

Întregul studiu al Observatorului Român de Sănătate poate fi accesat aici. (Foto: Pexels.com)