Sursa foto: Unsplash / Rob King
Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) a trecut prin schimbări economice semnificative în ultimii trei ani. O mare eterogenitate, diverse măsuri de sprijin și modificări legislative au afectat semnificativ situația insolvențelor. Pandemia de Covid-19 și recesiunea economică ulterioară, precum și impactul economic al războiului din Ucraina, au adus îngrijorări nu numai asupra activității macroeconomice și piețelor de mărfuri, ci și asupra lichidității companiilor, potrivit unui studiu Coface.
Economiile ECE au dat semne de redresare în 2021 și în prima jumătate a anului 2022, majoritatea țărilor înregistrând rate de creștere mai mari, în ciuda volatilității semnificative.
„Anul 2022 a adus în mare parte o activitate economică solidă, cu o creștere a PIB-ului Croației și Sloveniei depășind 5% și rate de creștere în Polonia, România și Ungaria apropiate de acest nivel”, a declarat Grzegorz Sielewicz, Head of economic Research for Central and Eastern Europe. „Pe de altă parte, Estonia a intrat în recesiune cu o rată de creștere de -1,3%”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit studiului, în ceea ce privește insolvențele, măsurile de sprijin introduse de guverne în 2020 au contribuit la scăderea numărului de insolvențe. Procesul de încetare a acestor măsuri a fost treptat, companiile beneficiind în continuare de ele pe fondul dobânzilor scăzute în 2021.
Coface estimează că numărul total de proceduri de insolvență în țările din ECE a crescut de la 25.917 în 2021 la 36.090 în 2022, o creștere de 39,3%. Opt țări au înregistrat un număr mai mare de insolvențe în 2022 decât anul precedent (Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Serbia), iar patru țări au raportat o scădere (Republica Cehă, Estonia, Slovacia și Slovenia). Creșteri mai mari ale insolvențelor au fost înregistrate de Serbia și Ungaria (+106%, respectiv, +86%), în timp ce cea mai mare scădere a procedurilor a fost în Estonia (-17%).
Numărul de insolvențe a crescut în toate sectoarele nu numai în cele consumatoare de energie
Studiul arată că sectoarele consumatoare de energie sunt cele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma creșterii prețurilor mărfurilor, de unde și costurile de operare mai mari. De exemplu, în Polonia, sectoarele chimicale, metale, hârtie-lemn și agroalimentar au raportat întârzieri de plată mai mari decât media, majoritatea dintre ele întâmpinând întârzieri mai lungi de plată față de anul precedent. Aceste sectoare au fost, de asemenea, larg reprezentate în statisticile regionale privind insolvențele: metalele, hârtia, lemnul și sectorul agroalimentar au înregistrat rate de insolvență ridicate și accelerate.
Sectorul construcțiilor a fost, de asemenea, afectat semnificativ. Ratele de insolvență sunt deosebit de ridicate în Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia, datorită prețurilor ridicate ale materialelor de construcție și ale inputurilor. Acest sector a fost, de asemenea, afectat de o piață imobiliară inertă din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a inflației mai mari, precum și de un deficit de forță de muncă.
În cele din urmă, comerțul cu amănuntul este un alt sector cu o pondere considerabilă a numărului de insolvențe în majoritatea țărilor, în ciuda unei evoluții relativ limitate în 2022. Inflația persistentă afectează major cheltuielile de consum, ceea ce ar trebui să conducă la un număr mai mare de insolvențe în acest sector.