Sursa: Unsplash
Distribuirea echitabilă a fondurilor europene şi colaborarea între primăriile oraşelor mici, în vederea accesării acestor bani, sunt esenţiale pentru sustenabilitatea şi tranziţia energetică în rândul comunităţii locale, este una dintre concluziile proiectului “Educaţie energetică pentru localităţi urbane durabile – Enertown””, finanţat de Innovation Norway şi derulat de Asociaţia Centrul pentru Studiul Democraţiei – iniţiatorul Observatorului Român al Sărăciei Energetice – ORSE, citat de Agerpres.
Prin proiectul Enertown, experţii au urmărit în special creşterea nivelului de conştientizare şi cunoaştere cu privire la tranziţia energetică, în contextul în care oraşele de dimensiuni mai reduse au de-a face cu provocări diferite de cele ale oraşelor mari.
„Întâlnirile cu cetăţenii au fost cele mai dense în conţinut. Ne-au ajutat şi pe noi să ne îmbogăţim nivelul de înţelegere cu privire la modul în care astfel de dinamici macro, adeseori reglementate la nivel european sau naţional, sunt percepute la nivel local. Chiar dacă există multă variaţie de la un context local la altul, există o nemulţumire colectivă cu privire la felul adeseori netransparent şi lipsit de coordonare prin care actorii de la nivel central (entităţi guvernamentale sau companii private) comunică cu administraţiile locale. ENERTOWN a adus în prim-plan vocea oamenilor din oraşele mici, care se simt adesea marginalizaţi şi lipsiţi de putere”, a declarat George Jiglău, preşedintele Asociaţiei Centrul pentru Studiul Democraţiei.
De asemenea, au fost surprinse câteva situaţii extrem de relevante, cum ar fi tranziţia către gaz natural de la Huedin, în contextul în care la nivel european şi chiar naţional se merge spre renunţarea la gaz.
„În contextul tranziţiei oraşului către gaz natural, pentru localnici lemnul rămâne un combustibil alternativ de dorit mai ales când preţurile cresc. Localnicii nu şi-au desfiinţat soba de lemne, chiar dacă au trecut pe gaze naturale. Această flexibilitate este bine-venită mai ales în contexte cum a fost cel al creşterii preţurilor la energie de anul trecut. Mai ales în zonele acestea de munte, iarna e mai lungă, acest aspect este foarte important”, a explicat Jiglău.
Iniţiatorii acestui proiect subliniază faptul că în oraşele mici ale României, în contextul tranziţiei energetice, este nevoie de comunicări mai transparente şi coordonate între nivelurile central şi local şi încurajarea cooperării între localităţi pentru realizarea de proiecte comune în vederea accesării fondurilor. De asemenea, este extrem de importantă distribuirea echitabilă a fondurilor europene şi a cooperării între primăriile oraşelor mici pentru accesarea acestor bani, precum şi implicarea activă a şcolilor în educaţia privind sustenabilitatea şi tranziţia energetică în rândul comunităţii locale.
Ghidul Enertown abordează provocările modernizării clădirilor pentru a îmbunătăţi eficienţa termică şi reducerea emisiilor de CO2, include aspecte legate de consumatorul vulnerabil şi de impactul sărăciei energetice, oferă recomandări concrete pentru reducerea risipei de energie în clădirile publice şi în cele rezidenţiale.
Proiectul “Educaţie energetică pentru localităţi urbane durabile – Enertown ” este finanţat de Innovation Norway prin Granturile Norvegiene 2014 – 2021, prin Programul “Energy Programme in Romania”, cu o finanţare de 195.774 de euro, din care 174.696 de euro reprezintă cuantumul grantului.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj, unde funcţionează ca centru de cercetare acreditat.
Prin ORSE sunt aduşi la aceeaşi masă experţi de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluţii.