STUDIU Generația Z se supraestimează la locul de muncă / Tinerii talentați poate că nu au un traseu profesional clar în minte, dar au o bună doză de încredere în sine – Der Standard

Cum se simte Generația Z, cei născuți între 1995 și 2010, la locul de muncă și ce înseamnă acest lucru pentru angajatori? Pentru a afla acest lucru, platforma de recrutare Jobteaser, în colaborare cu compania de cercetare de piață Kantar, a intervievat în vară aproape 1.000 de studenți și tineri profesioniști, precum și 700 de manageri de resurse umane. Rezultatul: Tinerii talentați își supraestimează cunoștințele despre piața muncii – dar știu cât valorează, relatează Der Standard.

Între frica de viitor și încredere

Potrivit sondajului, inflația și creșterea prețurilor chiriilor cauzează probleme pentru generația Z. Aproape jumătate dintre cei intervievați se tem că nu-și vor putea finanța viața. Incertitudinea economică actuală afectează în primul rând planificarea carierei și așteptările viitorilor angajatori. Prin urmare, banii reprezintă un factor decisiv în alegerea carierei, chiar mult mai important decât munca într-o companie orientată spre valoare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Dar, bineînțeles, tânăra generație este conștientă de deficitul de lucrători calificați. De aceea, cei mai mulți oameni sunt pozitivi în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă. Majoritatea studenților (80 %) și chiar mai mulți dintre cei care pornesc la drum fără o diplomă (88 %) sunt optimiști în ceea ce privește viitorul lor profesional, deși cei mai mulți spun că nu au încă un traseu profesional clar în minte.

“Cererea din ce în ce mai mare de tineri profesioniști este confirmată și pe platforma noastră. De la începutul anului 2023, am înregistrat cu aproape zece procente mai multe anunțuri postate, ofertele pentru tinerii profesioniști, în special sub formă de programe de studii duale (plus 26 la sută), iar angajările inițiale (plus 20 la sută ) au crescut semnificativ”, spune Adrien Ledoux, CEO și co-fondator al Jobteaser.

Potrivit sondajului, tinerii sunt, de asemenea, încrezători că știu ce pot și ce nu pot face. Ceea ce este interesant, însă, este că recrutorii chestionați au evaluat diferit competențele noilor veniți.

Generația Z își vede deficitul de cunoștințe în principal în trei domenii: la ce salariu se pot aștepta la următorul loc de muncă, cum ar trebui să își pregătească documentele de candidatură și cum ar trebui să se comporte în timpul interviului de angajare. Cu toate acestea, recrutorii par să fie mulțumiți de toate cele trei puncte. Vedeți deficite de cunoștințe complet diferite în rândul candidaților tineri: Unii dintre ei nu-și cunosc suficient de bine propriile puncte forte și puncte slabe, nu au nicio idee despre sarcinile postului anunțat și nu pot preciza exact ce sarcini le place sau nu le place să facă. Așadar, dacă vă concentrați asupra acestor trei aspecte înainte de următorul interviu, șansele dumneavoastră de a fi acceptat vor crește simțitor.

Efectul Dunning-Kruger

Practic, puteți observa aici un fenomen care este cunoscut și din alte domenii: efectul Dunning-Kruger. Acesta descrie o prejudecată cognitivă în care oamenii de toate vârstele tind să își supraestimeze cunoștințele și abilitățile din cauza lipsei de experiență. Ei nu știu că le lipsește ceva pentru că nu știu încă ce le lipsește. Rezultatul este adesea o supraestimare a propriilor abilități, care nu sunt încă disponibile sau sunt limitate. “Depinde de noi să rezolvăm acest paradox și să îi ajutăm pe tineri să înțeleagă mai bine cerințele lumii muncii și așteptările față de competențele lor”, explică Guillaume Joassin, responsabil cu colaborarea cu universitățile la Jobteaser.

Dezacord între recrutor și candidat

De asemenea, tinerii profesioniști răspund uneori diferit față de managerii de resurse umane la întrebarea ce este important la un interviu. Ambele părți sunt de acord că punctualitatea, respectul, motivația și productivitatea sunt importante în cadrul interviului. Părerile diferă atunci când vine vorba de competențele tehnice. Solicitanții consideră că așa-numitele “hard skills” sunt cruciale pentru a fi angajați. Cu toate acestea, acest aspect este mult mai puțin important pentru recrutori decât, de exemplu, capacitatea de a lucra în echipă.

Managerii de resurse umane intervievați au citat lipsa de motivație, așteptările salariale excesive, abilitățile sociale slabe și lipsa de flexibilitate drept motive pentru respingerea unui loc de muncă. Experiența prea puțină a ajuns doar pe locul cinci ca motiv de respingere. Candidații au considerat că acesta a fost principalul motiv al respingerilor. De asemenea, aceștia au estimat că lipsa competențelor tehnice a fost cauza respingerii lor. Pentru recrutori, însă, aceste competențe joacă doar un rol minor.

Ce înseamnă acest lucru pentru managerii de resurse umane

Odată ajunși la locul de muncă, persoanele din Generația Z își pun rareori rădăcinile. Dimpotrivă: Mai mult de o treime dintre ei intenționează să își schimbe locul de muncă în următorul an și chiar mai mult de jumătate în următorii doi ani. Aceste cifre confirmă faptul că băieții sunt foarte dispuși să se schimbe.

Două treimi dintre studenți (68%) sunt de părere că înregistrările video cu viitorii lor angajatori le oferă o evaluare mai bună. De asemenea, respondenții au spus că îi ajută atunci când companiile postează mai multe anunțuri de locuri de muncă pe rețelele de socializare. În timp ce studenții sunt în general mulțumiți de ofertele de cercetare și de predare, ei ar dori mai multă consiliere în timpul studiilor, precum și mai multe oportunități de a face networking cu potențiali angajatori.