Studiu. Jumătate dintre membrii Generației Z sunt dispuși să accepte limitări economice pe termen scurt, precum o creștere mai mică a PIB-ului, pentru un viitor mai sustenabil

Aproape jumătate (47%) din membrii Generației Z sunt dispuși să accepte limitări economice pe termen scurt, cum ar fi o creștere mai mică a PIB-ului, pentru ca factorii de decizie să investească într-o strategie pe termen lung care să promoveze o creștere mai durabilă, potrivit unui studiu Dell Technologies.

Cercetarea realizată în 15 zone internaționale surprinde vocea adulților din Generația Z (18-26 de ani) în ceea ce privește strategiile de redresare socială și economică. Aproape două treimi (64%) dintre respondenții la sondaj consideră că tehnologia va juca un rol important în lupta împotriva crizei climatice.

Având în vedere că mulți dintre membrii Generației Z sunt dispuși să suporte limitări economice pe termen scurt, aceștia au indicat energia durabilă (42%), activarea unei economii circulare (39%) și un transport public mai durabil (29%) ca fiind primele trei domenii de investiții pe care guvernele trebuie să le prioritizeze. Un sfert dintre respondenți (25%) și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru o mai intensă educație în domeniul sustenabilității pentru cetățeni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Încrederea Generației Z în faptul că investițiile pentru redresare din sectorul public vor duce la o economie înfloritoare în termen de 10 ani este împărțită: o treime la nivel global (32%) au o încredere scăzută sau nu au deloc încredere, în timp ce 38% sunt indeciși, iar 29% au o încredere ridicată sau totală.

Este de înțeles că există diferențe geografice. Singapore (56%) și Coreea (41%) au cei mai mulți respondenți cu încredere ridicată sau totală. Japonia (47%) și Brazilia (49%) înregistrează cel mai mare număr de respondenți care au încredere scăzută sau deloc.

Respondenții au declarat că acest viitor digital trebuie să aibă o componentă puternică de securitate cibernetică. Mai mult de jumătate (56%) consideră că este nevoie de o legislație solidă și de investiții mai mari în securitatea cibernetică pentru a proteja infrastructurile naționale și pentru a se asigura că întreprinderile private respectă standarde stricte. Pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru a îmbunătăți încrederea în guverne, 38% dintre respondenți doresc ca sectorul public și cel privat să colaboreze.

Reducerea decalajelor de competențe digitale

Generația Z recunoaște valoarea dezvoltării competențelor digitale necesare pentru viitoarele lor cariere. Trei sferturi (76%) consideră că învățarea de noi competențe digitale este esențială pentru creșterea opțiunilor viitoare de carieră sau intenționează să le dobândească.

Respondenții consideră că în timpul educației lor ar fi putut să fie pregătiți mai bine în domeniul competențelor digitale. Peste două cincimi (44%) au declarat că în școală au deprins doar competențe informatice foarte elementare, iar aproximativ unul din zece (12%) nu a primit nicio pregătire în domeniul tehnologiei sau al competențelor digitale. Peste o treime (37%) susțin că școala (sub 16 ani) nu i-a pregătit în zona competențelor tehnologice necesare pentru cariera pe care o aveau planificată.

Pentru a contribui la reducerea decalajului în competențe digitale, o treime (34%) dintre respondenți au sugerat ca aceste cursuri de tehnologie la toate nivelurile de educație să devină mai interesante și mai disponibile la scară mai largă. Un sfert (26%) consideră că obligativitatea cursurilor de tehnologie până la vârsta de 16 ani va încuraja tinerii să se orienteze către cariere axate pe tehnologie.

Hegarty a adăugat: „Este clar că Generația Z vede tehnologia ca fiind esențială pentru prosperitatea lor viitoare. Depinde acum de noi – furnizorii de tehnologie de top, guvernele și sectorul public – să lucrăm împreună și să îi pregătim pentru succes prin îmbunătățirea calității și accesului la pregătirea digitală. 44% din Gen Z consideră că educatorii și companiile ar trebui să colaboreze pentru a reduce decalajul de competențe digitale și, având în vedere viteza cu care tehnologia continuă să evolueze, acest lucru va necesita o colaborare constantă.”

Ca răspuns la opiniile lor cu privire la domeniile în care guvernele ar trebui să prioritizeze investițiile pentru a contribui la eliminarea decalajului digital pe care îl resimt în diferite zone, grupuri demografice și socio-economice, Gen Z consideră că accesul la dispozitive și conectivitate pentru grupurile defavorizate (33%) și conectivitatea în zonele rurale (24%) sunt cele mai importante domenii de interes.

Alte concluzii reieșite din cercetare:

• Pentru a sprijini creșterea economică, îmbunătățirea serviciilor de sănătate (21%), investițiile în educație pentru a contribui la reducerea deficitului de competențe (11%) și investițiile în infrastructura durabilă/ecologică (11%) au fost primele trei priorități la nivel global în rândul generației Z.
• Mai mult de jumătate (57%) dintre membrii Gen Z au o încredere scăzută sau neutră în faptul că datele lor personale sunt stocate cu respectarea normelor de către furnizorii de servicii medicale.
• Mai mult de jumătate (55%) consideră că flexibilitatea și munca la distanță reprezintă un aspect important în alegerea unui angajator.