Sursă foto: Unsplash
O treime dintre europeni consideră, însă, că este acceptabil să cumpere produse contrafăcute atunci când prețul produsului autentic este prea mare. Proporția crește la jumătate în rândul tinerilor, potrivit studiului „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală: Percepție, sensibilizare și comportament”, realizat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Pe de altă parte.
Circa 80% dintre europeni cred că în spatele produselor contrafăcute se află organizații infracționale și consideră că achiziționarea de mărfuri contrafăcute distruge întreprinderi și locuri de muncă.
Concluziile studiului:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- 80% dintre europeni sunt de acord că produsele contrafăcute sprijină organizațiile infracționale și distrug întreprinderi și locuri de muncă. De asemenea, 2 din 3 consideră că produsele contrafăcute reprezintă o amenințare pentru sănătate, siguranță și mediu.
- O treime dintre europeni consideră, însă, că este acceptabil să cumpere produse contrafăcute atunci când prețul produsului autentic este prea mare. Proporția crește la jumătate în rândul tinerilor.
- Incertitudine: 72% dintre consumatorii români nu erau siguride autenticitatea unui produs, iar 18% declară că au cumpărat intenționat produse contrafăcute.
- Pirateria online: 14% dintre români recunosc că au accesat conținut în mod ilegal, în special pentru a viziona evenimente sportive.
- Legalitate: 4 din 10 europeni au plătit pentru a accesa conținut dintro sursă legală în ultimul an, 49% în România.
Potrivit studiului, 83% dintre respondenți cred, de asemenea, că achiziționarea de mărfuri contrafăcute sprijină comportamentul lipsit de etică și două treimi consideră că este o amenințare pentru sănătate,siguranță și pentru mediu.
În ceea ce privește pirateria, studiul mai arată că 82% dintre europeni sunt de acord că obținerea de conținut digital prin surse ilegale implică un risc de practici dăunătoare (înșelăciune sau conținut necorespunzător pentru minori).
În pofida acestor rezultate pozitive, studiul arată, de asemenea, că 1 european din 3 (31%) consideră în continuare că este acceptabil să achiziționeze bunuri contrafăcute atunci când prețul produsului original este prea mare, proporția ajungând la jumătate (50%) în cazul consumatorilor mai tineri, cu vârste între 15 și 24 de ani.
Trecând de la opiniilafapte, 13% dintre europeni declară că au cumpărat produse contrafăcute în mod intenționat în ultimele 12 luni. Această cifră ajunge la 26% pentru cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, de două ori media UE, scăzând însă la 6% în grupa de vârstă 55-64 de ani și sub 5% în rândul celor cu vârsta de 65 de ani și peste.
Potrivit studiului, la nivel de țară, proporția consumatorilor care au cumpărat intenționat produse contrafăcute variază de la 24% în Bulgaria, până la 8% în Finlanda. În afară de Bulgaria, cumpărarea de produse contrafăcute în mod intenționat mai depășește media UE în Spania (20%), Irlanda (19%), Luxemburg (19%) și România (18%).
Prețul mai mic al produselor originale rămâne factorul cel mai des menționat (43%) pentru a opri cumpărarea de produse contrafăcute. Riscul de experiențe negative (produse de slabă calitate pentru 27% din persoane, riscuri legate de siguranță pentru 25% și sancțiunile pentru 21%) reprezintă, de asemenea, un factor esențial pentru a-i împiedica pe consumatorii să cumpere produse contrafăcute.
Incertitudine în rândul consumatorilor
Potrivit studiului, incertitudinea în ceea ce privește autenticitatea este, de asemenea, în creștere. Aproape 4 europeni din 10 (39%) s-au întrebat dacă au cumpărat produse contrafăcute, iar jumătate din tineri (52%) au declarat același lucru.
Disparitățile dintre statele membre sunt, de asemenea, semnificative: în timp ce aproximativ un sfert dintre consumatorii din Danemarca și Țările de Jos (26%) nu erau siguri dacă ce au cumpărat era autentic sau nu, această cifră crește la 72% în România.
Europenii au, de asemenea, incertitudini cu privire la legalitatea surselor pe care le utilizează pentru conținut online, 41% întrebându-se dacă o sursă accesată este legală sau nu.
Pirateria digitală și evenimentele sportive
Studiul mai arată că europenii se opun, în general, utilizării de conținut piratat: 80% declară că preferă să utilizeze surse legale pentru a accesa conținut online, dacă există o opțiune accesibilă.
„De fapt, în ultimul an, aproape 9 persoane din 10 cunosc cel puțin un tip de ofertă de conținut legal în țara lor și peste 4 europeni din 10 (43%) au plătit pentru a accesa, descărca sau transmite conținut protejat prin drepturi de autor de la un serviciu legal. Marea majoritate însă (65%) consideră pirateria acceptabilă atunci când conținutul nu este disponibil în abonamentul lor. În plus, 14% din europeni recunosc că au accesat intenționat conținut din surse ilegale în ultimele 12 luni. Pentru tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani procentul ajunge la 1 din 3 (33%), în special pentru a vedea evenimente sportive, folosind dispozitive sau aplicații ilicite de streaming. Proporția oamenilor care accesează conținuturi piratate variază, de asemenea, de la o țară la alta, de la 9% în Finlanda și Danemarca la 22% în Malta. Accesibilitatea din punct de vedere financiar și o gamă mai largă de conținuturi din surse legale sunt motivele cele mai menționate pentru renunțarea la conținut piratat”, mai transmite studiul.
Acest raport prezintă constatările studiului din 2023 intitulat „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală: Percepție, sensibilizare și comportament” (studiu de percepție asupra proprietății intelectuale) și oferă clarificări suplimentare cu privire la constatările studiilor anterioare de percepție asupra proprietății intelectuale din 2013, 2017 și 2020. Scopul acestui studiu este de a strânge informații despre atitudinile consumatorilor europeni față de proprietatea intelectuală. În total, între 30 ianuarie și 15 februarie 2023 au fost realizate 25.824 de interviuri online cu rezidenți cu vârsta de minimum 15 ani, în toate statele membre ale UE.