Sursa foto: Pexels / Energepiccom
Teama de a nu-i putea susține pe cei dragi, teama de boală (în scădere post-pandemică) și teama de instabilitate financiară (în creștere). Acestea sunt temerile majore ale românilor „Pareto”, considerați motorul economic, dar și motorul de schimbare socială al României, arată un studiu realizat de Rethink România.
- Rezultatele integrale ale studiului: Studiu_Pareto
Populația Pareto în România reunește 1,9 milioane de oameni, care înseamnă 20% din publicul comercial general, digitalizat. Venitul mediu net lunar al unui cetățean Pareto este de aproximativ 6.000 lei și la nivel de gospodărie Pareto de aproximativ 12.000 lei. Cetățenii Pareto sunt consumatori importanți în economie, cu o cotă disproporționată a veniturilor în majoritatea categoriilor de consumatori. Aceștia reprezintă forța motrice pentru adoptarea de noi produse sau servicii. Aceștia sunt cei care economisesc, investesc și donează.
Conform sondajului, majoritatea românilor Pareto au o părere mai degrabă bună despre calitatea vieții lor, dar vedem o polarizare. Astfel, românii Pareto se declară într-o proporție mai mare mulțumiți de calitatea vieții lor, fiind mai puțin expuși greutăților și suferințelor. Totuși, crește atât numărul celor care sunt de părere că au o viață grea, cât și al celor care au o părere foarte bună despre calitatea vieții lor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dacă România ar fi fost un furnizor de servicii, scorul “experienței utilizatorului” ar fi foarte slab. În timp ce numărul celor „rezervați” a rămas aproximativ constant din 2021, în schimb a scăzut numărul ”Promotorilor”, migrând spre o zonă mai neutră. Autorii studiului consideră că această evoluție negativă se bazează pe percepția mare de incertitudine legată de proximitatea cu o zonă de conflict și pe situația economică marcată de creșterea ratei inflației.
Față de 2021, populația Pareto a pierdut din optimismul care o caracteriza față de potențialul României Numărul celor care ”cred foarte mult” aproape s-a înjumătățit, iar al celor care nu cred deloc aproape s-a triplat.
În ciuda evidențelor statistice, doar jumătate din românii Pareto sunt de părere că evoluția generală a României este mai bună după aderarea la UE. Câștigul principal este văzut în posibilitatea de a călători. În schimb, posibilitatea de a cumpăra o locuință sau serviciile administrației publice par a fi la polul opus. Cum percepția = realitatea, este nevoie de eforturi pentru a înțelege și îmbunătăți această percepție. Este puțin probabil ca o informație tip „Da, dar suntem țara din UE cu cei mai mulți proprietari de locuințe” să o facă.
Corupția este principala barieră pe care românii Pareto o văd în calea dezvoltării, urmată de lipsa de educație. Lupta împotriva corupției nu s-a demodat, dimpotrivă. Față de 2021, în chestionar a fost inclusă „corupția” alături de „hoție”, ceea ce a propulsat indicatorul pe locul 1 – demonstrând gradul înalt de repulsie pe care populația Pareto îl arată în continuare față de acest fenomen.
Scăderea nivelului de optimism referitor la potențialul României se reflectă în creșterea intenției de emigrare. Mai puțin de jumătate din românii Pareto sunt ferm deciși să nu emigreze în următorii 5 ani, o scădere mare, de la 58% în 2021. Iar 3% din românii Pareto sunt deciși să o facă în următorul an.
Contextul tulbure afectează optimismul, percepția de siguranță și, în consecință, intenția de emigrare. Pe de altă parte, poate chiar datorită vremurilor tulburi (sau poate datorită unei perioade cu mai puține convulsii politice) se vede o creștere a percepției de unitate a țării sau o claritate ceva mai bună (de la un nivel foarte scăzut) despre obiectivele României.
Valorile cheie pentru populația Pareto rămân familia, corectitudinea și respectul reciproc. Față de 2021, apare alături de acestea și „bunătatea” și se observă creșteri pentru ”simțul responsabilității”. Scăderi semnificative vedem la progres / autodezvoltare și optimism.
Nivelul de încredere în sine și în „rețeaua de suport” este în creștere, dar persistă (sau se adâncește) discrepanța în ce privește încrederea în ”cei din jur”.
Dacă reușitele li se datorează, în schimb pentru probleme sunt de vină alții – iar climatul recent de incertitudine a adâncit această discrepanță.
Senzația de incertitudine pe care o trăiește populația Pareto vine cu o centrare mai mare pe propriile nevoi în detrimentul celor din jur.
Inteligența artificială este un subiect polarizant pentru românii Pareto – totuși 35% dintre ei sunt mai degrabă “Early Adopters”.