Sursa foto: Facebook/The Tax Institute
The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, s-a lansat vineri la Banca Națională cu un studiu numit „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)”.
Obiectivul The Tax Institute, spun membrii săi, este să contribuie la dialogul dintre mediul politic și cel economic, prin realizarea de studii și analize care să fundamenteze pe cifre viitoarele decizii privind fiscalitatea din România. Membrii fondatori sunt: Gabriel Biriș, avocat de business, Ruxandra Jianu partener în cadrul firmei Biriș Goran Consulting, societatea de consultanță fiscală din cadrul Biriș Goran, Ana Bobircă, partener într-o firmă de investiții private locale.
Studiul a analizat modificările aduse legislației fiscale în perioada cuprinsă între data publicării Noului Cod Fiscal (aprobat prin legea 227/2015 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016), respectiv 10.09.2015 și 31.03.2023, cu implicațiile lor bugetare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Astfel, doar 47,6 % din alineatele Codului au rămas în forma inițială, Codul Fiscal fiind modificat prin 107 legi, ordonanțe de guvern și ordonanțe de urgență, ceea ce reprezintă o medie dle 14,4 acte normative de modificare pentru fiecare an de aplicare.
Principala concluzie: rezultatul celor 554 amendamente ( de 3,2 ori mai multe decât pentru vechiul Cod Fiscal în primii 10 ani de implementare) este o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% din PIB în 2022, față de 2016.
Studiul mai arată că în toată această perioadă (cu excepția pandemiei, 2020) România a avut creșteri economice solide, bazate principal pe creșterea consumului intern, creșteri însă care nu au dus și la creșterea venitului bugetului general consolidat, ca pondere în PIB.
Calitativ, cele 554 de modificări se împart după cum urmează:
- 177 (31,9%) au fost considerate proaste și foarte proaste
- 145 (25,8%) au fost considerate neutre, adică în general au fost făcute degeaba
- 234 (42,2%) au fost considerate bune și foarte bune. Din păcate, notează autorii, o bună parte din măsurile considerate bune sau foarte bune nu au făcut altceva decât și corecteze măsuri proaste și foarte proaste adoptate anterior.
Studiul a făcut și clasamentele celor mai bune, precum și celor mai proaste modificări.
De asemenea, au fost analizate efectele modificărilor în cazul încasărilor din TVA și accize.
Autorii studiului mai menționează că au utilizat datele disponibile în mod public la ministerul Finanțelor, la Oficiul Național al Registrului Comerțului și la ANAF. Astfel, nu se consideră datele cu privire la Bugețel locale sau statisticile cu privire la profesiile liberale care nu au obligația de a fi înregistrate la ONRC. De asemenea, nu s-au considerat ajustările la inflație, datele fiind utilizate ca atare.