Studiu The Tax Institute: Codul Fiscal a fost modificat de peste 550 de ori în ultimii 8 ani/ Rezultatul a fost o scădere a veniturilor bugetare cu 0,53% din PIB în 2022 față de 2016

The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, s-a lansat vineri la Banca Națională cu un studiu numit „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)”.

Obiectivul The Tax Institute, spun membrii săi, este să contribuie la dialogul dintre mediul politic și cel economic, prin realizarea de studii și analize care să fundamenteze pe cifre viitoarele decizii privind fiscalitatea din România. Membrii fondatori sunt: Gabriel Biriș, avocat de business, Ruxandra Jianu partener în cadrul firmei Biriș Goran Consulting, societatea de consultanță fiscală din cadrul Biriș Goran, Ana Bobircă, partener într-o firmă de investiții private locale.

Studiul a analizat modificările aduse legislației fiscale în perioada cuprinsă între data publicării Noului Cod Fiscal (aprobat prin legea 227/2015 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016), respectiv 10.09.2015 și 31.03.2023, cu implicațiile lor bugetare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Astfel, doar 47,6 % din alineatele Codului au rămas în forma inițială, Codul Fiscal fiind modificat prin 107 legi, ordonanțe de guvern și ordonanțe de urgență, ceea ce reprezintă o medie dle 14,4 acte normative de modificare pentru fiecare an de aplicare.

Principala concluzie: rezultatul celor 554 amendamente ( de 3,2 ori mai multe decât pentru vechiul Cod Fiscal în primii 10 ani de implementare) este o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% din PIB în 2022, față de 2016.

Studiul mai arată că în toată această perioadă (cu excepția pandemiei, 2020) România a avut creșteri economice solide, bazate principal pe creșterea consumului intern, creșteri însă care nu au dus și la creșterea venitului bugetului general consolidat, ca pondere în PIB.

Calitativ, cele 554 de modificări se împart după cum urmează:

• 177 (31,9%) au fost considerate proaste și foarte proaste
• 145 (25,8%) au fost considerate neutre, adică în general au fost făcute degeaba
• 234 (42,2%) au fost considerate bune și foarte bune. Din păcate, notează autorii, o bună parte din măsurile considerate bune sau foarte bune nu au făcut altceva decât și corecteze măsuri proaste și foarte proaste adoptate anterior.

Studiul a făcut și clasamentele celor mai bune, precum și celor mai proaste modificări.

De asemenea, au fost analizate efectele modificărilor în cazul încasărilor din TVA și accize.

Autorii studiului mai menționează că au utilizat datele disponibile în mod public la ministerul Finanțelor, la Oficiul Național al Registrului Comerțului și la ANAF. Astfel, nu se consideră datele cu privire la Bugețel locale sau statisticile cu privire la profesiile liberale care nu au obligația de a fi înregistrate la ONRC. De asemenea, nu s-au considerat ajustările la inflație, datele fiind utilizate ca atare.