Super-agenția AMEPIP a început să își umple vistieria cu bani de la companiile de stat. Instituția ar putea avea un buget de peste 100 milioane lei, fără destinație clară

AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, a început deja să colecteze bani de la aceste întreprinderi, conform informațiilor Economedia, iar bugetul total al instituției s-ar putea ridica la peste 100 de milioane de lei, fără ca destinația sa să fie clară.

• Conform legii, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), aflată în subordinea Guvernului, se finanțează în anul actual cu un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, raportate la situațiile financiare anuale pentru anul precedent. Astfel, AMEPIP se va finanța de la o companie chiar dacă aceasta nu are profit, ci pierderi, pentru încasează o sumă din venituri. Firmele de stat trebuie să plătească contribuția la AMEPIP până la 15 iulie, însă pot solicita o prelungire până la 30 iulie.

Economedia a întrebat unele dintre cele mai mari companii de stat dacă au plătit contribuția la AMEPIP și la cât se ridică suma în acest an.

Nuclearelectrica a răspuns că a plătit către AMEPIP 0,09% din veniturile totale, aproximativ 7,2 milioane lei.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

CFR Călători a solicitat AMEPIP să i se permită să efectueze plata tarifului de monitorizare de 0,09% la data de 30.07.2024, față de data data limită de 15.07.2024. Suma pe care CFR Călători urmează să o plătească către AMEPIP este în valoare de 2,5 milioane lei.

Transgaz a plătit către AMEPIP suma de 2,32 milioane de lei, conform unui ordin de plată din 3 iulie 2024.

CNAIR a plătit, în data de 4 iulie, suma de 1,74 milioane de lei către AMEPIP.

ELCEN a plătit un tarif de monitorizare de 2,89 milioane de lei.

Metrorex a plătit tariful de monitorizare către AMEPIP în valoare de 1,26 milioane de lei.

CFR S.A. a achitat către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice suma de 3.723.424 lei, reprezentând tariful de monitorizare pentru anul 2024 în cuantum de 0,09% din
veniturile totale.

Contribuția datorată și plătită de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva la bugetul Agenției pentru
Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) s-a ridicat la 0,09% din veniturile totale realizate la 31 decembrie 2023, suma fiind de 3.361.985 lei.

Lista va fi actualizată pe măsură ce primim răspunsuri.

Companiile de stat care și-au depus deja bilanțurile la Ministerul Finanțelor (datele nu sunt încă complete) au raportat până acum venituri totale de peste 116 miliarde lei.

Drept urmare, AMEPIP ar putea avea în acest an un buget de peste 105 milioane de lei, respectiv 0,09% din aceste venituri.

Nu este însă clar cum și pe ce va cheltui AMEPIP acești bani. Legea prevede că veniturile din tariful de monitorizare asigură resursele financiare desfășurării activității instituției. „Sumele colectate prin aplicarea tarifului de monitorizare de 0,09% la veniturile totale ale companiilor publice vor asigura constituirea resurselor financiare necesare desfășurării activității instituției. Bugetul de venituri și cheltuieli al agenției este format din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și este aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Ulterior încheierii perioadei de încasare a tarifului de monitorizare, bugetul va fi modificat și aprobat în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții. Referitor la destinația acestor fonduri, sumele încasate vor fi utilizate conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, cu respectarea prevederilor legale”, arată AMEPIP, conform profit.ro.

Bugetul AMEPIP pentru 2024 prevede venituri de 17,35 milioane de lei, din care 16,35 milioane lei din subvenții. Cheltuielile sunt de 17,35 milioane lei, din care 10 milioane lei pentru personal, iar 5,4 milioane lei pentru bunuri și servicii, conform profit.ro.

Mai este de remarcat faptul că AMEPIP va putea colecta sume de la companiile de stat din subordine, chiar dacă acestea nu au profit, ci sunt pe pierdere. Acest lucru se întâmplă pentru că instituția își alcătuiește bugetul din veniturile companiilor de stat, deci el este garantat, indiferent dacă companiile performează sau nu. Spre comparație, un minister care are în subordine o companie de stat, va încasa venituri sub formă de dividende de la aceasta, doar dacă compania este pe profit.

De asemenea, dacă AMEPIP are ca misiune să verifice inclusiv performanța din companiile de stat, super-agenția nu are în sine propriii indicatori de performanță.

AMEPIP are câteva zeci de angajați, iar momentan majoritatea sunt detașați. Salariile acestora sunt cu 50% mai ridicate comparativ cu cele corespunzătoare din grilele de salarizare de la nivelul administrației centrale.

Șefii super-agenției AMEPIP și-au depus demisiile marți, după dezvăluirile Economedia privind conflict de interese.

Economedia a scris săptămâna trecută, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post.

De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.

Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost aleasă în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș Ionel Bogdan.

Înființarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în PNRR considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Astfel, această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro. O alta este selecția conducerii RAAPPS, după cum Economedia a scris AICI.