Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
AMEPIP, super-agenția care va controla modul în care funcționează companiile cu capital de stat, a început deja să colecteze bani de la aceste întreprinderi, conform informațiilor Economedia, iar bugetul total al instituției s-ar putea ridica la peste 100 de milioane de lei, fără ca destinația sa să fie clară.
- Conform legii, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), aflată în subordinea Guvernului, se finanțează în anul actual cu un tarif de monitorizare în cuantum de 0,09% din veniturile totale ale întreprinderilor publice, raportate la situațiile financiare anuale pentru anul precedent. Astfel, AMEPIP se va finanța de la o companie chiar dacă aceasta nu are profit, ci pierderi, pentru încasează o sumă din venituri. Firmele de stat trebuie să plătească contribuția la AMEPIP până la 15 iulie, însă pot solicita o prelungire până la 30 iulie.
Economedia a întrebat unele dintre cele mai mari companii de stat dacă au plătit contribuția la AMEPIP și la cât se ridică suma în acest an.
Nuclearelectrica a răspuns că a plătit către AMEPIP 0,09% din veniturile totale, aproximativ 7,2 milioane lei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
CFR Călători a solicitat AMEPIP să i se permită să efectueze plata tarifului de monitorizare de 0,09% la data de 30.07.2024, față de data data limită de 15.07.2024. Suma pe care CFR Călători urmează să o plătească către AMEPIP este în valoare de 2,5 milioane lei.
Transgaz a plătit către AMEPIP suma de 2,32 milioane de lei, conform unui ordin de plată din 3 iulie 2024.
CNAIR a plătit, în data de 4 iulie, suma de 1,74 milioane de lei către AMEPIP.
ELCEN a plătit un tarif de monitorizare de 2,89 milioane de lei.
Metrorex a plătit tariful de monitorizare către AMEPIP în valoare de 1,26 milioane de lei.
CFR S.A. a achitat către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice suma de 3.723.424 lei, reprezentând tariful de monitorizare pentru anul 2024 în cuantum de 0,09% din
veniturile totale.
Contribuția datorată și plătită de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva la bugetul Agenției pentru
Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) s-a ridicat la 0,09% din veniturile totale realizate la 31 decembrie 2023, suma fiind de 3.361.985 lei.
Lista va fi actualizată pe măsură ce primim răspunsuri.
Companiile de stat care și-au depus deja bilanțurile la Ministerul Finanțelor (datele nu sunt încă complete) au raportat până acum venituri totale de peste 116 miliarde lei.
Drept urmare, AMEPIP ar putea avea în acest an un buget de peste 105 milioane de lei, respectiv 0,09% din aceste venituri.
Nu este însă clar cum și pe ce va cheltui AMEPIP acești bani. Legea prevede că veniturile din tariful de monitorizare asigură resursele financiare desfășurării activității instituției. „Sumele colectate prin aplicarea tarifului de monitorizare de 0,09% la veniturile totale ale companiilor publice vor asigura constituirea resurselor financiare necesare desfășurării activității instituției. Bugetul de venituri și cheltuieli al agenției este format din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și este aprobat de Secretariatul General al Guvernului. Ulterior încheierii perioadei de încasare a tarifului de monitorizare, bugetul va fi modificat și aprobat în conformitate cu prevederile legale aplicabile instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții. Referitor la destinația acestor fonduri, sumele încasate vor fi utilizate conform bugetului de venituri și cheltuieli aprobat, cu respectarea prevederilor legale”, arată AMEPIP, conform profit.ro.
Bugetul AMEPIP pentru 2024 prevede venituri de 17,35 milioane de lei, din care 16,35 milioane lei din subvenții. Cheltuielile sunt de 17,35 milioane lei, din care 10 milioane lei pentru personal, iar 5,4 milioane lei pentru bunuri și servicii, conform profit.ro.
Mai este de remarcat faptul că AMEPIP va putea colecta sume de la companiile de stat din subordine, chiar dacă acestea nu au profit, ci sunt pe pierdere. Acest lucru se întâmplă pentru că instituția își alcătuiește bugetul din veniturile companiilor de stat, deci el este garantat, indiferent dacă companiile performează sau nu. Spre comparație, un minister care are în subordine o companie de stat, va încasa venituri sub formă de dividende de la aceasta, doar dacă compania este pe profit.
De asemenea, dacă AMEPIP are ca misiune să verifice inclusiv performanța din companiile de stat, super-agenția nu are în sine propriii indicatori de performanță.
AMEPIP are câteva zeci de angajați, iar momentan majoritatea sunt detașați. Salariile acestora sunt cu 50% mai ridicate comparativ cu cele corespunzătoare din grilele de salarizare de la nivelul administrației centrale.
Șefii super-agenției AMEPIP și-au depus demisiile marți, după dezvăluirile Economedia privind conflict de interese.
Economedia a scris săptămâna trecută, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post.
De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.
Conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost aleasă în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș Ionel Bogdan.
Înființarea AMEPIP este dintre reformele asumate de România în PNRR considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Astfel, această reformă este una dintre cele care încă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro. O alta este selecția conducerii RAAPPS, după cum Economedia a scris AICI.