Sursa foto: Pexels
Băncile nu au fost consultate pentru o nouă măsură de amânare a ratelor la bănci, iar un acord cu Autoritatea Europeană Bancară pentru ca băncile să poată amâna ratele fără să constituie provizioane nu există la acest moment, spun surse din piață pentru Economedia.
Coaliția de guvernare a anunțat luni că a decis să lanseze un nou pachet de măsuri sociale și economice „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Una dintre măsurile agreate este amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
Însă comunitatea bancară nu a fost consultată recent pe marginea proiectului de ordonanță privind amânarea ratelor, spun surse din piață consultate de Economedia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ultimele discuții între bănci și Ministerul Finanțelor privind această măsură au avut loc în aprilie, însă ea a fost scoasă din primul pachet de măsuri „Sprijin pentru România”. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, spunea însă atunci că măsura rămâne în continuare în analiză.
Anterior, bancherii au solicitat ca și această ordonanță să se facă în condiții similare cu cele din 2020-2021, conform ghidului Autorității Bancare. Astfel, băncile doreau ca AEB să le permită să nu constituie provizioane pentru ratele amânate.
Până la acest moment nu avem informații că ar exista acest ghid care să le permită băncilor ca în schimbul amânării la plata ratelor să nu constituie provizioane, au spus surse din piață pentru Economedia.
Alte surse susțin că nici Banca Națională a României nu a ajuns la un acord cu AEB pentru acest ghid.
Dacă Guvernul obligă băncile să accepte amânarea ratelor, ele ar urma să facă provizioane, ceea ce ar putea afecta pe de o parte capitalul băncilor și totodată lichiditatea.
Nu este cunoscută încă nici forma ordonanței de urgență pentru amânarea ratelor.
Economiștii consideră că o nouă amânare a ratelor la creditele bancare în acest moment cu o inflație mare și o creștere a dobânzilor va face mai mult rău, deoarece împrumutații vor băga banii în consum alimentând și mai mult inflația în loc să își plătească ratele, iar în cele din urmă vor plăti ratele amânate la dobânzi mai mari.