Comisia Europeană a solicitat ca pragul la microîntreprinderi să fie redus la 50.000 de euro încă din acest an, dar Guvernul negociază ca acesta să fie mai ridicat și să scadă eșalonat, conform unor surse guvernamentale.
Amintim că Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, conform surselor guvernamentale. Una dintre probleme este pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi.
Ministrul Fondurilor Europene Adrian Câciu spunea că Guvernul consideră îndeplinit jalonul privind pragul pentru microîntreprinderi. „Comisia are o serie de observații cu privire la plafonul până la care o microîntreprindere trebuie considerată microîntreprindere”, a declarat ministrul.
El a afirmat însă că „Guvernul României conduce România”. „Comisia Europeană poate avea opinii. Noi suntem în discuții. Discuțiile tehnice vor continua. Reformele le facem pentru România. Evident, opiniile pot fi diferite. Concediem aceste opinii până când aceste reforme sunt făcute în interesul României. Reformele trebuie să își păstreze scopul. Modul în care o reformă se aplică este un mod contextualizat. România este o țară care are o abordare specifică asupra unui tip de reformă, nu neapărat facem o reformă și nu ne uităm care sunt efectele pozitive sau negative. Ne interesează efecte pozitive, structural. Sunt discuții, nu ne reproșează nimeni, sunt discuții. Este normal să fie discuții și cred că obiectivul nostru împreună este ca România să aibă o situație fiscală consolidate, la un moment dat.”, a declarat Câciu.
Miercuri, la București, reprezentanții Comisiei Europene au cerut reducerea pragului la microîntreprinderi și „urgentarea” acestui lucru, însă nu au menționat un plafon.
„Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.