Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Coaliția de guvernare discută în prezent câteva noi măsuri pentru reforma pensiilor speciale, pentru a ajunge la un consens cu Comisia Europeană, nemulțumită de nivelul insuficient al reformelor aflate în moment în dezbatere în Parlament, conform surselor Economedia.
Potrivit acestora, coaliția ia în calcul impozitarea progresivă a pensiilor speciale, astfel: 0% primii 2.000 lei, 10% până la salariul mediu brut și 15% ce depășește acest prag.
Se ia în calcul de asemenea interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, conform surselor.
Totodată, potrivit lor, nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile nete din timpul perioadei de activitate.
În cazul pensiilor militare, baza de calcul va scădea semnificativ, prin scoaterea multor sporuri, care până acum contribuiau la stabilirea pensiei. Prin scăderea bazei, se diminuează și valoarea pensiei, dar și pragul venitului net din perioada de activitate, care nu poate fi depășit de pensie.
În plus, pensiile speciale vor fi indexate cu inflația, nu cu salariile în plată, spun sursele.
Aceste propuneri vor fi depuse ca amendamente la proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, aflat în prezent în Senat, unde are termen de adoptare tacită data de 31 martie. În cazul în care aceste amendamente nu sunt depuse la Senat, până la expirarea termenului de adoptare tacită, ele nu mai pot fi depuse la Camera Deputaților, deoarece s-ar încălca principiul bicameralității, iar legea ar putea pica la Curtea Constituțională.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat duminică seara la Prima News că a văzut la liderii coaliţiei determinare să rezolve problema pensiilor speciale astfel încât să nu mai existe nicio pensie mai mare decât salariul, să existe contributivitate, astfel încât toate aceste lucruri să se întâmple, transmite News.ro.
Budăi a fost întrebat câţi pensionari speciali are România.
„Aproximativ 200.000. Sunt 190.000 în apărare şi ordine publică şi 10.000 în cele două legi de magistratură, navigatorii, MAE, Curtea de Conturi şi funcţionari publici parlamentari”, a precizat ministrul Muncii.
Întrebat care este efortul financiar pentru aceste pensii speciale, Budăi a răspuns: „0.72% din PIB pentru pensiile militare, 0,1 la sută din PIB pentru cele şase legi”.
Context. Reamintim că Comisia Europeană a cerut autorităților de la București, potrivit unei scrisori consultate de G4Media, să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, diplomaților etc.). Oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii „foarte limitate” și nu rezolvă principiul echității. Scrisoarea arată că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei „rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul magistraților e nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.
Mai precis, Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
Reamintim că România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial). Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi. Surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că Comisia Europeană a transmis săptămâna trecută o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Însuși premierul Nicolae Ciucă e militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate.