Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Amendamentele depuse de coaliția de guvernare la legea pentru reforma pensiilor speciale, aflată în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, prevăd eliminarea doar a unor categorii de beneficiari de pensii speciale, creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru militari, diplomați, personalul auxiliar din instanțe, în timp ce pensiile speciale se vor supraimpozita cu 30% doar dacă partea necontributivă depășește salariul mediu brut pe economie (de 6.789 de lei în prezent), conform documentului obținut de Economedia și G4Media. Totodată, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că pensiile magistraților aflate în plată vor fi recalculate. O parte dintre aceste principii au fost anunțate deja AICI.
Conform amendamentelor depuse, se elimină doar o serie de categorii de beneficiari de pensii speciale care până la acest moment beneficiau de pensii de serviciu, respectiv: personalul asimilat, respectiv personalul de specialitate juridiciar asimilat judecatorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari).
De asemenea, se limitează accesul la pensia de serviciu prin eliminarea perioadelor asimilate ca vechime recunoscute în prezent în specialitate, de exemplu: vechime în avocatură, consilier juridic. etc.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În plus, coaliția a decis că se supraimpozitează pensiile speciale cu 30%, dar doar pentru componenta necontributivă din pensie care depășește câștigul salarial mediu brut pe economie. Câștigul salarial mediu brut pe anul 2023 este de 6.789 de lei, iar până la intrarea în vigoare a legii cu siguranță va mai crește.
„În situația în care, cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 30% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.
În situația în care, cuantumul componentei din venitul din pensie lunar nu poate fi determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, cota de impunere de 30% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește câștigul salarial mediu brut pe economie”, arată amendamentul depus.
Va crește vârsta standard de pensionare, până la 65 de ani, conform prevederilor din anexa 5 a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pentru diplomați, personalul auxiliar din instanțele judecătorești.
Va crește vârsta standard de pensionare pentru personalul din sistemul militar: de la 60 de ani la 65 de ani, astfel încât să se asigure corelarea cu sistemul public de pensii. Astfel, se va respecta eșalonarea prevăzută de anexa Legii 223/2015 până în ianuarie 2030, iar începând cu acea dată vârsta standard de pensionare pentru personalul militar va crește eșalonat până în anul 2035, la 65 de ani.
Se va modifica baza de calcul de la o lună de activitate la întreaga perioadă de activitate, eșalonat, astfel încât să se alinieze sistemului public de pensii. Astfel, începând cu anul 2024 baza de calcul utilizată la calculul pensiei de serviciu va crește eșalonat de la 12 luni la 300 de luni.
Crește vechimea minimă în specialitate, eșalonat, de la 15 ani la 25 ani, pentru Curtea de Conturi, diplomați, funcționari parlamentari, începând de la 15 ani din ianuarie 2024 și crescând până în ianuarie 2034, la 25 de ani.
Se va rejusta procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65%, pentru toate categoriile de beneficiari, respectiv: personalul auxiliar din instanțele judecătorești, auditorii externi, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic, membrii corpului diplomatic și consular. Vor fi exceptate pensiile magistraților, protejate de deciziile Curții Constituționale a României.
Vor fi plafonate veniturile din pensie pentru magistrați. Dacă în prezent, venitul din pensie al unui magistrat aflat în plată depășește valoarea unei indemnizații a unui judecător aflat în activitate, prin proiectul de lege, această situație s-a emediat astfel încât pe viitor veniturile din pensie ale magistraților vor fi plafonate la venitul netul aferent bazei de calcul. Celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017, conform OUG nr. 59/2017.
Dacă în prezent pensiile magistraților se actualizează odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate, prin proiectul de lege se va institui același mecanism de indexare ca și pentru celelalte pensii de serviciu.
Vor fi recalculate pensiile magistraților aflate în plată, în vederea eliminării inechităților generate de diferențele mari dintre veniturile celor aflați în pensie față de veniturile celor aflați în activitate.
Nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.
Ciucă: Corectăm inechități
Premierul Nicolae Ciucă a prezentat, luni, pe Facebook, unele dintre principalele amendamente decise în coaliția de guvernare.
Postarea integrală a premierului Nicolae Ciucă:
„Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public.
Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.
Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice.
Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.
Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.
Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.
Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice.
Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri.
Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii”.