Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Salariul mediu în economie se formează ca urmare a interacţiunii cererii cu oferta, acesta depinzând într-o mare măsură de productivitatea muncii din sectorul respectiv, a declarat Tănase Stamule, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) din cadrul Academiei de Studii Economice, într-o opinie publicată în HotNews.ro.
„Atunci când vorbim despre o muncă preponderent calificată sau înalt calificată, legislaţia privind salariul minim nu are impact, întrucât piaţa retribuie angajaţii conform eficienţei şi productivităţii muncii acestora. Salariul mediu se formează, astfel, pe un palier neîngrădit de condiţionările salariului minim, teoretic la un nivel semnificativ superior acestuia”, a declarat Tănase Stamule.
„Atunci când salariul minim creşte an de an şi într-o măsură mare, nu mai este racordat la eficienţa şi valoarea muncii prestate – să nu uităm că vorbim despre muncă îndeosebi necalificată, a cărei productivitate sau valoare adăugată nu are cum să crească prin natura sa. La fiecare creștere necorelată cu productivitatea a salariului minim firmele care apelează la astfel de muncă necalificată preferă să păstreze mai puţini angajaţi pentru că, evident, resursele firmelor nu cresc în aceeaşi măsură în care creşte salariul minim pentru a-şi putea permite acelaşi număr de angajaţi şi nici productivitatea muncitorilor nu este mai mare”, precizează Tănase Stamule.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit acestuia, angajatorii vor disponibiliza o parte a angajaților, iar volumul de muncă şi efort ce îi revine angajatului care nu este disponibilizat va fi mai mare. „Cu alte cuvinte, raportul câştig-muncă nu se îmbunătăţeşte nici pentru cei care îşi păstrează locul de muncă, pe lângă costul social al celor care îşi pierd locul de muncă urmare a creşterii presiunii asupra firmelor cu cheltuielile salariale din ce în ce mai mari”.
„Pe de altă parte, salariaţii ce câştigă venituri salariale la un nivel mediu, în ciuda pregătirii şi experienţei lor, îşi văd salariile din ce în ce mai apropiate de salariul minim, salariu ce e plătit pentru o muncă necalificată. Din cauza apropierii sau egalizării puterii de cumpărare a salariaţilor necalificaţi şi a celor calificaţi, apare automat pretenţia celor din urmă de a fi remuneraţi la un nivel superior, care să facă diferenţa între nivelul sofisticării şi eficienţei unei munci calificate şi o muncă repetitivă, simpă, fără valoare adăugată mare”, transmite Tănase Stamule.
Citește tot articolul aici
