Țară agricolă, invadată de importuri alimentare. Călin Costinaș: România importă alimente din lipsă de planificare, nu din lipsă de resurse / Lecția poloneză

Există o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă cea mai mare parte a alimentelor pe care le consumă, afirmă, într-o analiză, Călin Costinaș, coordonatorul Grupului de lucru „Produs Românesc” – Agrinnovator, care funcționează în cadrul Clubului Fermierilor Români. Cum putem corecta un deficit de miliarde de euro și construi o industrie agroalimentară competitivă? Aceasta este întrebarea provocatoare pe care o lansează.

Potrivit lui Costinaș, rafturile din retail arată un paradox: carne procesată din Vest, lactate din Europa Centrală, dulciuri și conserve din aproape orice colț al lumii, mai puțin din România. Și toate acestea se întâmplă într-o țară cu terenuri fertile, tradiție agricolă și un număr tot mai mare de consumatori care caută produse locale.

Producție agroalimentară sub potențial

În ultimii ani, economia a crescut rapid. PIB-ul a urcat spectaculos, iar salariile au crescut cu peste 260%. În contrast, producția industrială totală a crescut cu doar 118%, iar producția internă agroalimentară a rămas sub potențial. Diferența a fost acoperită prin importuri. Dezechilibrul se vede clar în deficitul comercial total, care a ajuns acum la peste 35 de miliarde de euro. Din păcate, industria agroalimentară contribuie semnificativ la acest decalaj. În doar un deceniu, deficitul comercial agroalimentar s-a înmulțit de peste șapte ori, ajungând în prezent la 3 miliarde de euro. Cele mai mari deficite se înregistrează la carne și produse din carne (-1,2 miliarde euro), lactate (-700 milioane euro), dulciuri și ciocolată (-600 milioane euro). România importă chiar și conserve de legume și alte produse care ar putea fi realizate local, cu resurse locale.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Investițiile sunt esențiale

Potrivit lui Costinaș, deficitul comercial este, din multe puncte de vedere, mai periculos decât deficitul bugetar (care ține în prezent primele pagini ale ziarelor în România, din cauza nivelului foarte ridicat). Deficitul bugetar poate fi ajustat prin politici fiscale și reduceri de cheltuieli. Deficitul comercial – nu. Dezechilibrul dintre importuri și exporturi necesită ani de investiții și o producție internă capabilă să înlocuiască importurile și să genereze exporturi. Nu este o soluție rapidă, ci un proiect național.

Între timp, Polonia – o țară comparabilă – a trăit exact opusul. A trecut de la un excedent comercial de 1,4 miliarde euro la unul de 7 miliarde. A devenit al treilea cel mai mare exportator de ciocolată din Europa, fără să producă un gram de cacao. A investit în procesare, a atras multinaționale și a creat branduri.

Deficitul este, de fapt, o hartă a oportunităților!

România are terenuri, resurse, oameni, dar are și o economie care exportă cereale brute și importă produse procesate, cu valoare adăugată mare. În 2023, România a exportat grâu în valoare de peste 1 miliard de euro, dar a importat biscuiți de 130 milioane euro, conserve de legume de 56 milioane euro și supe instant de 52 milioane euro. În timp ce România livrează materie primă pieței europene, rafturile magazinelor sunt dominate de produse finite din Polonia, Germania sau Italia. Aceste cifre nu sunt doar statistici. Ele sunt semnele unei economii care își pierde lanțurile de valoare.

Ecosistemul agroalimentar este fragmentat: procesatori prea mici, ambalaje indisponibile, logistică deficitară și lipsa unei strategii coerente. Chiar și atunci când produsul există, cererea este prezentă și interesul este validat, apare constant o barieră: lipsa capitalului pentru dezvoltare. Acest blocaj este vizibil în categorii precum lactatele artizanale, conservele de legume și produsele tradiționale românești – căutate de consumatori și listate în lanțurile de retail, dar imposibil de livrat la scară mare din cauza lipsei de capacitate de producție și finanțare pentru extindere. Băncile sunt reticente, programele publice sunt lente, iar mecanismele existente nu sunt calibrate la nevoile reale ale sectorului alimentar.

Lecția poloneză

Succesul Poloniei nu este un miracol. Este o strategie, crede Costinaș. Au investit în procesare, rețele de distribuție și branding. Au încurajat parteneriatele dintre retail și producători și au creat infrastructură modernă. România încă așteaptă ca „piața să se autoregleze”. „Dar piața nu construiește abatoare, centre de colectare sau capacitate de ambalare de una singură. Piața nu oferă credit pentru risc industrial. Piața nu conectează de la sine fermierii cu procesatorii. Fără o viziune clară și coordonare între actorii-cheie – producători, retaileri, autorități și finanțatori – România va continua să joace rolul unei piețe de desfacere”, continuă Costinaș.

De unde începem?

Opinia expertului este că România nu are nevoie de o revoluție alimentară. Are nevoie de un plan. „Un plan care să pornească de la cererea reală și să meargă înapoi spre producție. Nu invers. Un plan care să aducă la aceeași masă autorități, producători, retaileri și finanțatori. Să identificăm unde se rupe lanțul: de ce nu avem murături românești la scară mare? Unde sunt borcanele, logistica? Ce ingrediente lipsesc? Ce putem procesa local? Apoi avem nevoie de infrastructură. Publică sau sprijinită prin parteneriate. Centre de colectare, ambalaje produse local, spații de depozitare, depozite frigorifice, linii de procesare. Nu putem construi o industrie fără bazele ei. Și, mai ales, avem nevoie de finanțare pentru creștere. Nu doar granturi pentru idei sau start-up-uri. Ci capital care să ajute afacerile validate să se dezvolte. Mecanisme care să înțeleagă riscul agroalimentar: sezonalitate, capital de lucru, logistică complexă”.

Concluzii

„României nu îi lipsesc resursele. Îi lipsesc coordonarea, investiția strategică și voința instituțională. Avem cerere. Avem ofertă. Avem exemple. Trebuie doar să vrem să punem piesele cap la cap.” Costinaș subliniază și un aspect esențial: „nu există oportunitate mai mare decât o piață care consumă mai mult decât produce. Deficitul este, în cele din urmă, o hartă a ceea ce putem construi”.