Sursa foto: Techtex / Facebook
Techtex, prima companie cu capital românesc care a produs măști de protecție în pandemie, parte din grupul Taparo, intră sub protecția concordatului preventiv, în încercarea de a evita insolvența, a decis instanța. Anterior, și producătorul de mobilă Taparo din grupul Taparo a cerut protecția concordatului preventiv, pentru a evita intrarea în insolvență.
Techtex a mai încercat o dată să intre în concordat preventiv, însă instanța i-a respins inițial cererea. Acum, la a doua încercare, Tribunalul Maramureş a admis cererea Techtex de a intra în concordat preventiv. Administrator concordatar a fost desemnat CITR Filiala Cluj SPRL.
Fabrica de măști Techtex de la Cicârlău, construită cu o suprafață de 19.000 mp în urma unei investiții de circa 25 milioane de euro (din care 20 milioane de euro au fost obținuți în anul 2020 printr-un credit EximBank garantat de statul român și care trebuie rambursat în 7 ani) este prima companie românească care a produs echipamente medicale de protecție și singurul producător din material nețesut din România. Capacitatea actuală anuală de producție este de 600 milioane de măști FPP2 și chirurgicale și 57 de milioane de halate, combinezoane, capeline, scutece și lenjerii de pat de unică folosință.
Afacerile companiei au scăzut anul trecut cu o treime (30%), Techtex închizând anul cu o cifră de afaceri de 87,23 milioane de lei, un profit net de 3,7 milioane de lei, în creștere cu 17% și un număr de 169 angajați, în scădere cu 41%.
Techtex este deținută scriptic de Mihai Filip (37 de ani, care deține 82% din părțile sociale ale firmei – fiul antreprenorului Ioan Filip, care controlează și producătorul de mobilă Taparo și care este și administrator al Techtex), Bogdan Mircea Man (care deține 15% din părțile sociale – el este fiul fostului președinte al CJ Maramureș, fost deputat și actual vicepreședinte ANRE, Mircea Man) și Corneliu Dan Pascariu (care deține 3% din părțile sociale – el este fondator al Asociației Române a Băncilor, a Institutului Bancar Român, cu o experiență de 50 de ani în domeniul financiar).
Ce înseamnă concordatul preventiv
Articolul 16 din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede că ”Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor în dificultate financiară”.
Un articol de pe un portal afiliat Guvernului României descrie această procedură drept ”un proces în care datornicul care se confruntă cu probleme financiare propune un plan pentru a-și plăti datoriile într-un mod care este acceptabil pentru creditorii săi. Este ca și cum ai face un plan și l-ai prezenta creditorilor, spunând: “Uite, asta este cea mai bună modalitate prin care pot să vă plătesc înapoi, având în vedere situația mea financiară. (…) un instrument puternic pentru a evita insolvența, care este mult mai drastică și mai costisitoare, și pentru a permite persoanei sau companiei să continue să funcționeze în timp ce lucrează pentru a-și îmbunătăți situația financiară.”
Pașii unei astfel de proceduri sunt următorii:
- Debitorul depune o cerere la judecătorul sindic care, în cazul în care aprobă deschiderea procedurii, numește un administrator concordatar.
- Ulterior, în termen de 30 de zile, debitorul și administratorul elaborează și depun la judecător ”oferta de concordat preventiv” care cuprinde lista creditorilor cunoscuți și un plan de redresare.
- După comunicarea ofertei de concordat au loc negocieri între creditori și debitor pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Aprobarea planului de redresare de către creditori are loc pe categorii de creanțe – presupune fie să se obțină majoritate absolută în interiorul fiecărei categorii de creanțe, fie ca planul să fie aprobat de majoritatea categoriilor de creanțe în anumite condiții. Categoriile de creanțe sunt creanțele societății sau profesionistului persoană fizică împărțite în: creanțele garantate, creanțele salariale, creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul, creanțele bugetare, celelalte creanțe.
- Termenul pentru plata datoriilor stabilite prin concordat este de 24 de luni de la data omologării acestuia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea de prelungire cu 12 luni. În primul an este obligatorie plata a minimum 20% din valoarea creanţelor.
În perioada de concordat, conform aceleiași legi, debitorul poate să își reorganizeze activitatea ”prin măsuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi necesare” (art. 24 din Legea 85/2014).
Conform unui articol de specialitate, există mai multe avantaje ale concordatului preventiv față de procedura insolvenței:
– nu presupune insolvența și, deci, nici „stigmatul” aferent acesteia;
– se declanșează numai la cererea debitorului, fiind exprimarea voinței acestuia, nu a creditorilor;
– este o procedură cu un grad redus de publicitate;
– debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care continuă în mod obișnuit pe toată perioada procedurii concordatului, sub supravegherea administratorului concordatar; măsurile cuprinse în concordatul preventiv, inclusiv modificările creanțelor, profită și codebitorilor, fidejusorilor și terților garanți;
– acordă posibilitatea debitorului de a-și conserva lichiditățile bănești, în sensul că acestea urmează să fie folosite pentru continuarea activității, generându-se astfel veniturile necesare acoperirii creanțelor acceptate prin concordat, preîntâmpinând astfel apariția stării de insolvență;
– întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvență să negocieze și să-și restructureze afacerea;
– creditorii sunt mai avantajati în cazul concordatului deoarece își pot recupera creanțele stabilite prin proiectul de concordat, în cazul falimentului șansele de recuperare fiind mult mai mici;
– în perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor; această „împiedicare” a procedurii insolvenței este pe deplin justificată și este valabilă și pentru creditorii ale căror creanțe se nasc în timpul procedurii de concordat;
– rolul judecătorului-sindic este minim.