Terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexandroupolis este finalizat, iar constructorul singaporez Seatrium urmează să îl expedieze către Grecia, potrivit Enerdata. Unitatea LNG de 155.000 de metri cubi este primul terminal plutitor de LNG din Grecia și va avea o capacitate totală de livrare de 5,5 miliarde de metri cubi/an, cu o capacitate maximă de 22 de milioane de metri cubi pe zi, aproape echivalentul zilnic al întregii producții de gaze naturale a României.
Unitatea plutitoare offshore pentru stocare și re-gazeificare va fi conectată la sistemul național elen de distribuție a gazelor naturale prin intermediul unei conducte de 28 de kilometri. Gazul va putea fi astfel livrat către piețele din Grecia și Bulgaria și, ulterior, către alte țări din regiune precum România, Serbia sau Macedonia de Nord, inclusiv cu perspective pentru aprovizionarea Ucrainei.
Luna trecută, Comisia Europeană, a aprobat o finanțare de 106 de milioane de euro pentru construcția acestui terminal, pe care îl privește ca o alternativă la gazele rusești în sudul Europei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Proiectul terminalului GNL de la Alexandroupolis este deținut și gestionat de Gastrade, un consorțiu format din operatorul bulgar al sistemului de transport de gaze Bulgartransgaz (20%), operatorul grec al sistemului de transport de gaze DESFA (20%), compania elenă de gaze DEPA (20%), investitorul grec în infrastructură Copelouzos Group (20%) și proprietarul cipriot al navelor GNL GasLog (20%).
România a avut șansa să fie, deja de doi ani, implicată într-unul dintre cele mai mari proiecte gaziere din sudul Europei, șansă pe care a ratat-o din motive obscure. În 2019, la inițiativa conducerii de atunci a Romgaz și prin decizie a Adunării Generale a Acționarilor, se aproba achiziționarea de către compania românească a 20% din acțiunile emise de compania Gastrade, care dezvoltă proiectul terminalului LNG din oraşul grecesc Alexandroupolis. 13 milioane de euro trebuia să dea Romgaz. Aici vor ajunge, în câțiva ani, vasele încărcate cu gaze lichefiate din Qatar și SUA, gaze care pot ulterior „urca” și către Europa de Sud-Est, prin gazoductul IGB care va lega Grecia de Bulgaria.
Peste un an însă, în 2020, CA-ul Romgaz, format din persoane desemnate de ministerul Energiei, Virgil Popescu, la acel moment, respingea definitiv proiectul, considerându–l a nu fi „de actualitate”. Romgaz a economisit 13 milioane euro, dar nu a mai intrat în niciun proiect, în schimb locul lăsat liber de români a fost imediat ocupat de bulgari, prin Bulgartransgaz, care a cumpărat 20% din compania care dezvoltă terminalul. Bulgarii vor beneficia așadar, la momentul când metanierele vor descărca miliarde de metri cubi de LNG. Ceea ce putea reprezenta prima ieșire în exterior a Romgaz, ca parte a unui proiect strategic ce ar fi însemnat o sursă alternativă de aprovizionare cu gaz pentru țara noastră, a eșuat.