Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Economia României a crescut constant timp de un deceniu, anul trecut cu 4,7% și este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți, scrie publicația The Economist. În 2010, PIB-ul pe persoană, ajustat la prețuri, reprezenta 53% din media UE; în 2021, era de 74%. Între timp, populația s-a redus de la 23,2 milioane de locuitori în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989, iar milioane de oameni au emigrat. În prezent, țara se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă.
Potrivit The Economist, hotelurile, barurile și restaurantele caută lucrători, dar cel mai mare deficit este în construcții. Alexandru Băiculescu, director general adjunct al Hidro Salt, o firmă de construcții, are 350 de angajați. Dintre aceștia, 200 sunt străini, majoritatea srilankezi și vietnamezi. Aceștia sunt recrutați prin intermediul agențiilor, dar birocrația din România este atât de copleșită de cererea explozivă, încât mulți dintre cei invitați nu ajung niciodată: sunt furați de alte țări, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, în lunile dinaintea obținerii vizelor românești. Antreprenorul plătește 1.000 de dolari pe lună, plus cazare și hrană, dar până la 40% dintre noii săi recruți pleacă în câteva luni pentru a-și încerca norocul în mod ilegal în țări mai bine plătite.
„Nu mă pot extinde din cauza acestor probleme”, spune el. Birocrația din România „este atât de complicată încât multe companii pur și simplu renunță” la importul de noi lucrători, spune Monica Roman, un profesor universitar care studiază imigrația. În schimb, ele încearcă să îi atragă pe cei pe care companiile mai mari au reușit să îi aducă. Mulți dintre lucrătorii care vin să scape de sărăcia disperată sunt fericiți să accepte „orice fel de loc de muncă în străinătate”.
În 2017, România a avut o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii non-UE. Această cotă a crescut la 100.000 până anul trecut, dar multe dintre ele au fost ocupate cu reînnoiri de către lucrătorii aflați deja în țară.
Deputata USR Oana Țoiu, care face parte din comisia pentru muncă a parlamentului, spune că, deși România are nevoie de lucrători străini ca o „soluție rapidă” pentru deficitul de forță de muncă, multe dintre persoanele de care țara are nevoie se află deja în ea. Problema este că sistemul de asigurări sociale și normele fiscale punitive fac inutilă pentru mulți oameni munca cu fracțiune de normă, în special pentru mamele cu copii mici. „Există un spațiu imens pentru a avea măsuri proactive pentru ca românii să intre în aceste roluri.”
Publicația mai arată că mulți români continuă să emigreze pentru salarii mai bune în altă parte, dar alții se întorc acasă. Între timp, populația României născută în străinătate este în creștere. La sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni non-UE, o creștere de 110% în cinci ani. De asemenea, existau 54.765 de cetățeni ue, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși cei mai mulți dintre aceștia au cetățenie română).