România şi-a propus, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reducerea deficitului de încasare la TVA cu cel puţin cinci puncte procentuale până la jumătatea anului 2026, în raport cu 2019, şi creşterea veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB până la finalul anului 2025, arată Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România, citat de Agerpres.
“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeană, prevede, dincolo de direcţiile asumate pentru absorbţia celor 29 de miliarde de euro, şi un set de reforme fiscale de implementat până la finalul anului 2026. Printre acestea se numără modernizarea administraţiei cu două obiective principale – creşterea veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB până la finalul anului 2025 şi reducerea deficitului de încasare la TVA cu cel puţin cinci puncte procentuale până la jumătatea anului 2026 (ambele în raport cu 2019). Cel de-al doilea obiectiv poate fi considerat conservator, raportat la experienţa ţărilor vecine cu privire la reducerea evaziunii fiscale ca urmare a implementării unor metode eficiente de creştere a colectării, precum SAF-T sau facturarea electronică”, precizează Vlad Boeriu într-un material de opinie.
Potrivit Deloitte, printre cele mai importante acţiuni asumate de România în domeniul fiscal prin PNRR se numără analiza sistemului fiscal, în 2022, cu scopul de a uniformiza legislaţia în ceea ce priveşte taxare veniturilor, respectiv eliminarea graduală a stimulentelor acordate în anumite domenii.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Reprezentantul Deloitte anunţă, în context, că pentru sectorul construcţiilor se menţionează expres că retragerea facilităţilor acordate trebuie să înceapă în 2025 şi să se finalizeze până la sfârşitul anului 2028, când, de altfel, ar expira conform reglementărilor actuale. În plus, în plan sunt prevăzute schimbări în taxarea companiilor (în special pentru microîntreprinderi), în domeniul contribuţiilor sociale şi pentru taxele pe proprietate. Măsurile ar urma să fie transpuse gradual până la începutul anului 2024 şi să aducă o creştere a veniturilor fiscale cu 0,5 puncte procentuale din PIB până în 2025, comparativ cu 2019.
“Însă cel mai mare accent se pune pe reforma administraţiei fiscale, în special în direcţia îmbunătăţirii serviciilor digitale (extinderea SPV pentru firme, asocieri, PFA-uri şi profesii liberale), optimizării sistemului informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât 60% dintre serviciile pentru firme să fie accesibile online în 2024 (faţă de 45% în prezent) sau derulării controalelor fiscale la distanţă (60% din total până în 2025)”, precizează Vlad Boeriu.
Acesta arată, de asemenea, că în plan este inclus şi procesul de înrolare a autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale în sistemul informatic al Ministerului Finanţelor şi ANAF, PatrimVen, începând cu data de 1 martie 2022.
“De altfel, multe dintre măsurile prevăzute în PNRR se află deja în diverse stadii de implementare – conectarea caselor de marcat electronice la sistemul ANAF, cu termen final 30 noiembrie 2021 pentru toţi contribuabilii, mecanismul One Stop Shop pentru înregistrarea electronică în scop de TVA sau proiectul e-factură, prevăzut să funcţioneze, în prima fază, în relaţia dintre persoane juridice şi instituţiile de stat şi ulterior să fie extins pentru facturile emise între companii”, subliniază autorul citat.