Top 10 cele mai sărace țări ale Uniunii Europene. România se află pe locul 6

Publicația germană Handelsblatt a realizat topul celor mai sărace ţări ale Uniunii Europene, iar România se află pe locul 6, conform Rador.

Produsul intern brut (PIB) constituie un indicator al bogăţiei unei ţări. În cadrul UE se pot compara între ele standardele puterii de cumpărare şi se poate stabili o ierarhie.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht – cel ce reglementează cooperarea între ţări în domenii cum ar fi politica externă, politica de securitate, justiţia şi internele -, la 1 ianuarie 1993 un număr de 12 ţări s-au unit formând UE. Printre acestea se numărau Germania, Franţa şi Regatul Unit – care a părăsit UE la 31 ianuarie 2020. Între timp, numărul statelor membre a ajuns astăzi la 27.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Valoarea tuturor bunurilor materiale şi serviciilor fiecărei ţări în decursul unui an înseamnă PIB-ul ţării respective. Acesta constituie un indicator pentru bogăţia unei ţări. Pentru a putea compara PIB-ul acestor ţări, UE apelează la o valută fictivă unitară. Prin urmare, valoarea PIB-ului per persoană nu se socoteşte în euro, ci în standardul puterii de cumpărare (KKS), menit să egaleze diferenţele de nivel ale prețurilor.

Valoarea medie a PIB este stabilită în UE la 100 KKS. Dacă PIB-ul unei ţări are un KKS peste 100, această ţară are un PIB cu o valoare peste medie.

17 dintre cele 27 de state membre UE se găsesc sub această valoare, unele chiar în mod flagrant. În 2021 Institutul statistic al UE a întocmit o situaţie din care reiese care sunt statele cu cel mai mic PIB.

LOCUL 10: Spania face parte din cele 17 state membre UE cu un PIB mai mic faţă de nivelul mediu. Cu un PIB de 84 KKS, țara cu o suprafață de 505.944 km.p. ocupă locul 10 între ţările cele mai sărace ale UE.

Fiind cea de-a doua destinație de vacanţă din lume, economia Spaniei a suferit cel mai mult de pe urma pandemiei, -10,8%. Spania nu va reuși însă nici vara aceasta, care depăşeşte nivelul din anul record 2019, să obţină din nou performanţa economică de dinaintea pandemiei.

LOCUL 9: Polonia este a şasea ţară ca mărime din UE, teritorial vorbind. Ţara deţine un PIB de 77 KKS şi se află cu 23 de puncte sub media UE. Astfel, în 2016 partidul PiS a adoptat legi pentru reformarea Curţii Constituţionale. Rezultatul a fost că s-a înfiinţat o cameră disciplinară care putea demite prin procedură rapidă judecători şi angajaţi ai justiţiei. Consecinţa: o dispută cu Comisia Europeană despre statul de drept, ce durează încă şi astăzi. Experţi şi observatori acuză de mai mulţi ani Polonia de degradarea justiţiei libere.

LOCUL 8: Ungaria – Cu un PIB de 76 KKS de persoană, Ungaria se situează imediat după Polonia, ocupând astfel locul al optulea între cele mai sărace ţări din UE. Ungaria este independentă din 1918 şi a aderat în 2004 la UE concomitent cu Polonia. Potrivit datelor UE, Ungaria deţine ca sectoare importante de export – industria vehiculelor şi construcţia de maşini. Cel mai important partener de export al ţării este Germania. La rândul ei, şi Ungaria face parte din copiii cu probleme ai UE din cauza situaţiei sale privind statul de drept.

Datorită presupusei nesocotiri a valorilor fundamentale UE, împotriva Ungariei se află în curs o procedură referitoare la Articolul 7 al acordurilor UE. În plus, Parlamentul European a demarat în 2018 o procedură împotriva Ungariei în cadrul mecanismului privind statul de drept. De asemenea, Ungaria este ameninţată de reducerea fondurilor UE.

LOCUL 7: Portugalia este membră UE din 1986, iar din 1995 este membră a spaţiului Schengen care prevede anularea controalelor la frontieră în cazul statelor membre. Dintre principalii parteneri comerciali ai ţării fac parte Spania, Franţa şi Germania. La acest moment, Portugalia are un PIB cu 26 KKS sub media UE.

Așadar cu un PIB de 74 KKS, Portugalia ocupă locul 7. Din cauza crizei energetice UE doreşte ca toate statele membre să reducă cu 15% consumul de gaz metan. Lisabona s-a opus, iar secretarul mediului şi energiei, Joao Galamba, a declarat propunerea ca fiind disproporţionată şi de nesuportat, nepotrivită pentru Portugalia.

LOCUL 6: România – Ţara de 238.397 de kilometri pătraţi este patria a 20 de milioane de locuitori. În 2021 România a avut un PIB de 73 KKS, fiind astfel pe poziţia a 6-a în rândul ţărilor UE cele mai sărace.

Pentru a facilita crearea a noi rute pentru exportul de cereale din Ucraina, UE vrea să creeze rute alternative. De câteva săptămâni o cantitate tot mai mare de cereale ajunge în Polonia şi România, iar de aici poate fi transportată prin portul Constanţa sau Marea Neagră spre Europa occidentală.

Reluarea exportului ucrainean de cereale este importantă pentru stabilizarea preţurilor de alimente de pe piaţa mondială. Însă chiar dacă Rusia nu pune piedici vapoarelor, scoaterea în afara ţării a cantităţilor necesare constituie o provocare.

LOCUL 5: Letonia – Republica parlamentară Letonia, membră din 2001 a spaţiului Schengen, are un PIB de 71 KKS. Acest lucru îl plasează cu 17 puncte de putere de cumpărare în urma Lituaniei vecine, care a aderat și ea la UE în 2004. Inflaţia provocată de pandemie şi de războiul din Ucraina a avut repercusiuni grave asupra zonei euro, ducând la o nouă valoare record (potrivit Eurostat, în Letonia 21 procente în iulie).

LOCUL 4: Croaţia – Ţara a aderat în 2013 la UE devenind astfel cel mai tânăr membru. Având un PIB de 70 KKS. Croaţia este imediat după Letonia. Recent ţara a îndeplinit criteriile necesare pentru a introduce în 2023 moneda europeană şi va fi cea de-a 20-a componentă a zonei euro.

LOCUL 3: Slovacia – are un PIB în valoare de 68 KKS şi la 5 ani după aderarea sa, în 2009, a introdus moneda euro. O reţea puternică de furnizori de automobile şi cadre bine pregătite au convins în cele din urmă firma Volvo să facă planuri pentru o nouă fabrică în zona estică a ţării, a cărei construcţie ar urma să demareze în 2023. Astfel constructorul de automobile investeşte miliarde în Slovacia şi creează de asemenea 7.000 noi locuri de muncă.

LOCUL 2: Grecia – În 2021 PIB-ul din Grecia era de 65 KKS. Pentru acest an Comisia Europeană prevede o cotă a datoriei de 186% din PIB, aceasta fiind cea mai mare valoare din zona euro faţă de 2009, când era de 127%. Trei pătrimi din datoriile de stat se află la creditori instituționali, cum ar fi ESM, şi achitarea lor merge până în 2070, dar cu dobânzi mici.

LOCUL 1: Bulgaria – cea mai săracă ţară din UE cu un PIB de 55 KKS. Bulgaria este membră UE din 2007. Din 2020 ţara a blocat din raţiuni istorico-politice negocierile cu ţările candidate Albania şi Macedonia de Nord. În iunie 2022, legislativul bulgar a votat cu o largă majoritate anularea veto-ului împotriva Macedoniei de Nord.