Transportul în Europa (Grafice). Raport Eurostat: România, printre țările cu cele mai scăzute niveluri ale prețurilor/ Țara noastră are una dintre cele mai reduse rate de motorizare din UE, dar cea mai mare incidență a deceselor prin accidente rutiere

trafic, Bucuresti, masini, capitala, oras Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Dintre statele membre ale UE, cea mai mare pondere pentru autoturisme în 2021 în transporturi a fost în Lituania (91,7%), iar cea mai mică cotă a fost în Croația (63,8%). Croația a avut de departe cea mai mare cotă pentru aeronave, 25,4%, urmată de Bulgaria, cu 16,3%, iar în Malta, Ungaria, Irlanda, România și Italia, autocarele, autobuzele și troleibuzele reprezentau cel puțin 12% din transportul de pasageri. Informațiile au fost prezentate în ediția din 2023 a raportului Date esențiale în transportul european, publicat de Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene. Raportul arată că țara noastră are una dintre cele mai scăzute rate de motorizare din UE, dar cea mai mare incidență a deceselor prin accidente rutiere. Bulgaria, România, Polonia și Ungaria au avut cele mai scăzute niveluri ale prețurilor pentru transport, în 2022.

“Transportul este esențial pentru întreprinderile europene și lanțurile globale de aprovizionare, precum și pentru pasageri. Sectorul transporturilor contribuie cu aproximativ 5% la creșterea economică a UE și angajează mai mult de 10 milioane de persoane. Cu toate acestea, emisiile generate de transporturi reprezintă aproximativ 25 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE. Importanța transporturilor a făcut ca acestea să fie în centrul inițiativelor din cadrul Green Deal-ului european care urmăresc realizarea unor inițiative europene mai curate, mai ecologice și mai inteligente”, a transmis Viveka Palm, Director de statistici sectoriale și regionale, Eurostat

Pandemia COVID-19 și restricțiile aferente au afectat oferta și cererea pentru multe servicii de transport în cadrul UE, arată raportul. În cadrul acestuia,  majoritatea datelor sunt cele disponibile până în 2021 sau 2022 și arată impactul pandemiei în acești ani. Indicatorii statistici pentru 2022 reflectă impactul timpuriu al agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei și a crizei legate de costul vieții.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Raportul arată că, între 2011 și 2019, ponderea autoturismelor în total transportului de pasageri în UE a scăzut de la 73,1 % la 69.8 %. Această cotă a crescut la 81,9 % în 2020 și a scăzut ușor în 2021 până la 79,7 %. Ponderea pentru aeronave a crescut de la 10,9 % la 15,0 % între
2011 și 2019, dar a scăzut la 5,7 % și 7,3 % în 2020 și, respectiv, 2021. Toate celelalte moduri de
transport au înregistrat modele similare, cu o scădere bruscă în 2020, urmată de o redresare parțială în 2021. Modificările substanțiale în 2020 au reflectat impactul crizei COVID-19 asupra utilizării generale a transportului și utilizarea mai degrabă a autoturismelor private decât a mijloacelor de transport public (și alte forme de transport în comun), precum și a restricțiile legate de COVID-19 impuse anumitor
moduri de transport.

Sursa: Eurostat

Dintre statele membre ale UE, cea mai mare pondere pentru autoturisme în 2021 a fost în Lituania (91,7%), în timp ce cea mai mică cotă a fost în Croația (63,8 %). La rândul său, Croația a avut de departe cea mai mare cotă pentru aeronave, 25,4 %, urmată de Bulgaria, cu 16,3 %. În Malta, Ungaria, Irlanda, România și Italia, autocarele, autobuzele și troleibuzele reprezentau cel puțin 12,0 % din transportul de pasageri. Cele mai mari ponderi ale transportului de pasageri efectuate cu trenul au fost înregistrate în Austria, Franța, Țările de Jos și Suedia, toate cu cel puțin 7,0 %. Utilizarea de nave maritime a fost sub 1,0 % în majoritatea statelor membre și a atins un nivel maxim de 2,7 % în Croația. În cazul României, mașinile reprezintă aprope 75%.

 

Rata de motorizare pentru vehiculele rutiere pentru pasageri se bazează pe numărul de autoturisme în raport cu mărimea populației. În UE, aceasta a fost în medie de 560 de autoturisme la 1 000 de locuitori, în 2022. Cele mai ridicate rate de motorizare a pasagerilor au fost în Italia (684 la 1 000 de locuitori) și Luxemburg (678 la 1 000 de locuitori). Cele mai scăzute au fost în Bulgaria (428 la 1 000 de locuitori), Ungaria (424 la 1 000 locuitori), România (417 la 1 000 de locuitori) și Letonia (414 la 1 000 de locuitori).

Cel mai mare procent de transport de mărfuri efectuat de-a lungul căilor navigabile interioare a fost de 19,8%, în România, cu cote peste 10% au fost înregistrate și în Țările de Jos și în Bulgaria. Cele mai mari ponderi ale transportului aerian în performanțele transportului de mărfuri au fost observate în Luxemburg, Letonia, România și Lituania (între 1,4% și 1,6%).

În 2022, 122 de miliarde de tone-km de marfă au fost transportate pe căi navigabile interioare în UE. Navele înmatriculate în Țările de Jos au dominat acest mod de transport, întrucât acestea au reprezentat 50,7 % din transportul pe căi navigabile interioare. Următoarea cotă importantă a fost de 15,9 % pentru navele înmatriculate în Germania și de 9,4 % de către navele înmatriculate în Belgia, ceea ce evidențiază concentrarea acestui mod de transport pe râurile Moselle (care trece prin Franța, Luxemburg, Germania) și Rin, precum și pe Elba. A patra cea mai mare pondere pondere (6%) a fost deținută de navele înmatriculate în România.

România, în topul deceselor prin accidente rutiere din UE

În 2021, cea mai mare incidență dintre statele membre ale UE  a deceselor prin accidente rutiere
a fost în România, cu 93 de decese la un milion locuitori. Cele mai scăzute incidențe au fost în Suedia
(20 decese la un milion de locuitori) și Malta (17 decese la un milion de locuitori). O mică majoritate a statelor membre ale UE a înregistrat o incidență mai mare a deceselor cauzate de accidente rutiere în 2021 decât în 2020. Cea mai mare creștere în valoare absolută termeni a fost în Slovenia, cu o creștere de la 38 la 54 decese pe milion de locuitori. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Lituania, de la 63 la 53 decese la un milion de locuitori. Trebuie remarcat faptul că evoluția numărului de accidente rutiere cu victime poate fi destul de volatilă, în special în cazul țărilor mai mici.

Datele regionale privind accidentele rutiere sunt furnizate de autoritățile statistice. Aceste date indică faptul că au existat 12 regiuni din UE în care s-au înregistrat peste 100 de decese la un milion de locuitori în 2021: patru în România și câte două în Bulgaria, Grecia și Franța, și câte una în Polonia și Portugalia.

În 2022, bărbații reprezentau o mare majoritate din ocuparea forței de muncă în sectorul transporturilor în toate statele membre ale UE statele membre. Cea mai mare pondere a femeilor a fost
înregistrată în Malta, cu 27,9 %, iar cea mai mică pondere a fost înregistrată în România, de 10,3 %; media UE a fost de 17,2 %.

Prețurile în Transporturi

În 2022, nivelul prețurilor pentru transport a fost egal sau mai mare decât media UE în toate țările din
statele membre nordice și occidentale ale UE. În toate statele membre baltice, estice și sudice,
nivelul prețurilor pentru transporturi era sub media UE. Cele mai ridicate niveluri de preț au fost
în Danemarca și Suedia, iar cele mai scăzute în Bulgaria, România, Polonia și Ungaria.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: