Tribunalul UE respinge, în rejudecare, pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României / Banii au fost deja plătiţi de Guvernul Orban după ce iniţial fraţii Micula câştigaseră la Tribunalul UE şi la Tribunalul Arbitral de la Washington

Tribunalul Uniunii Europene a respins, în rejudecare, pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României, potrivit deciziei TUE din 2 octombrie 2024. Decizia Tribunalului UE nu e definitivă, putând fi atacată la Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

În decembrie 2019, guvernul PNL condus de Ludovic Orban a plătit deja aceşti bani către fraţii Micula, după ce oamenii de afaceri au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor.

În iunie 2019, fraţii Micula au avut câştig de cauză la Tribunalul UE care a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2015 potrivit căreia România nu era obligată să pună în aplicare decizia Tribunalului Arbitral de la Washington (ICSID) din 2013 privind acordarea de către România de despăgubiri către fraţii Micula.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În 2013, fraţii Micula au câştigat la ICSID despăbubiri de 84,5 de milioane de euro pe motiv că România le-a promis patronilor de la European Drinks facilități fiscale pentru zone defavorizate, însă după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 nu le-a mai acordat pentru că erau considerate ajutor de stat. Cu dobânzi şi penalităţi, suma a ajuns la 178 de milioane de euro, iar apoi la 395 de milioane de euro.

În ianuarie 2022, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a UE a anulat decizia Tribunalului UE care, la rândul lui, anulase decizia Comisiei Europene prin care despăgubirile de 178 de milioane de euro (plus dobânzi şi penalităţi – 395 de milioane de euro) – acordate de Tribunalul arbitral de la Washington (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții – ICSID) către fraţii Ioan şi Viorel Micula, în 2013 – erau considerate ajutor de stat, potrivit deciziei CJUE din 25 ianuarie 2022. CJUE a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul UE.

Acum, în rejudecare, Tribunalul UE a respins pretenţiile financiare ale fraţilor Micula.

“101    Hotărârea arbitrală, adoptată de tribunalul arbitral la 11 decembrie 2013, și anume după aderarea României la Uniune, nu poate produce, așadar, niciun efect și nu poate fi astfel executată pentru a se proceda la plata despăgubirii acordate de aceasta (…)

102    În consecință, o instanță dintr‑un stat membru sesizată cu executarea silită a unei hotărâri arbitrale este obligată să înlăture această hotărâre și, prin urmare, nu poate în niciun caz să procedeze la executarea ei pentru a permite beneficiarilor săi să obțină plata daunelor interese care li se acordă prin aceasta (…). Această constatare se impune României, în calitate de stat membru.

103    Prin urmare, nu exista nicio obligație pentru România de a executa hotărârea arbitrală și nici, a fortiori, de a o pune în aplicare, independent de orice executare silită”, arată Tribunalul UE.

Timeline cu istoria litigiului dintre fraţii Micula şi Statul român

29 mai 2002 – Regatul Suediei și România au încheiat un tratat bilateral de investiții potrivit căruia fiecare parte va asigura un tratament just și echitabil investițiilor celeilalte părți. Tratatul mai prevedea că diferendele dintre investitori și țările semnatare sunt soluționate de un tribunal arbitral, potrivit comunicatului CJUE. De menţionat că fraţii Micula au cetăţenie suedeză.

2005: În cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, guvernul român a abrogat o schemă națională de stimulente fiscale în favoarea investitorilor în regiuni defavorizate, potrivit CJUE. De precizat, în context, că European Drinks, compania fraţilor Micula, îşi are sediul în Bihor, într-o zonă de graniţă considerată defavorizată şi beneficia de anumite facilităţi fiscale din partea statului român. Nemulţumiţi, investitorii suedezi, adică fraţii Micula, au dat statul român în judecată.

2013: Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale (ICSID), cu sediul la Washington, a decis că România trebuie să plătească acestora 84,5 de milioane de euro despăgubiri. Plus dobânzi şi penalităţi, în total 178 de milioane de euro, potrivit CJUE. Ulterior, din pricina dobânzilor şi penalităţilor, suma a ajuns în 2019 la 395 de milioane de euro.

30 martie 2015: „Comisia a calificat plata acestei despăgubiri drept ajutor de stat incompatibil cu piața internă, a interzis punerea sa în aplicare și a dispus recuperarea sumelor deja plătite”, potrivit comunicatului CJUE. Vezi decizia CE aici.

Mai departe, fraţii Micula au contestat decizia CE la Tribunalul UE.

18 iunie 2019: Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene. „În esență pentru motivul că Comisia a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la Uniune la 1 ianuarie 2007. Tribunalul a plecat astfel de la premisa că ajutorul vizat fusese acordat de România la data abrogării schemei de stimulente fiscale, și anume în anul 2005”, arată CJUE în comunicatul de presă emis pe 25 ianuarie 2022.

6 decembrie 2019: fraţii Micula au pus sechestru pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet pentru recuperarea banilor. Vezi aici.

13 decembrie 2019: Guvernul Orban face o primă plată voluntară de 280 de milioane de euro către fraţii Micula pentru stingerea datoriei. Vezi aici.

“Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, declara premierul Ludovic Orban.

martie 2020: Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins pretențiile fraților Viorel și Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri, în cadrul unui alt proces deschis împotriva României. Vezi aici.

5 ianuarie 2022: România a câștigat, definitiv, la Washington,  procesul de arbitraj început încă din 2014 prin care risca plata a 9 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) către frații Ioan și Viorel Micula. Un comitet de pe lângă tribunalul internațional de la Washington (ICSID) a respins definitiv pretențiile fraților Micula și a dat dreptate statului român. Detalii aici.

25 ianuarie 2022: CJUE anulează decizia TUE care a validat plăţile către fraţii Micula şi trimite cazul spre rejudecare tot la TUE.

2 octombrie 2024: În rejudecare, Tribunalul Uniunii Europene a respins pretenţiile fraţilor Micula privind despăgubiri de aproape 400 de milioane de euro din partea României.