Trump vrea mineralele Ucrainei la schimb cu apărarea în fața Rusiei. Cum stă România la capitolul materiale critice?

Președintele Americii Donald Trump dorește un acord prin care Ucraina oferă resurse minerale către SUA, pentru a garanta apărarea acesteia în fața Rusiei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a refuzat propunerea de a ceda 50% din resurse către SUA, deoarece consideră că acordul nu este încă gata și că nu va avea parte de protecție, potrivit Agerpres.

Se estimează că Ucraina ar avea în jur de 500.000 de tone metrice de litiu, depășind celelelalte state din Europa. Resursele principale de minerale sunt: lantan, ceriu, neodim, erbiu și ytriu, beriliu, mangan, galiu, zirconiu, grafit, nichel, fier, litiu și titan, menționează Euronews. Ele fac posibilă producția de vehicule electrice, baterii, turbine eoliene și ajută în industriile nucleare și aerospațiale.

În Europa, potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500 – 1000 de metri, este de aproximativ 100 miliarde de euro.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

De ce sunt importante mineralele critice?

Materiile prime critice sunt utilizate pretutindeni.

Fără materii prime critice, majoritatea segmentelor societății nu ar putea funcționa, deoarece acestea se regăsesc în multe aparate de uz cotidian și în produse esențiale pentru economia fiecărui stat membru.

Câteva exemple: tehnologie vibratoare în telefoane = wolfram, vehicule electrice = litiu, cobalt și nichel, turbine eoliene = bor, semiconductori = siliciu metalic, fabricarea sticlei și producția de îngrășăminte pentru creșterea plantelor = borați, construcția și pilotarea avioanelor = magneziu și scandiu.

Materiile prime critice sunt extrem de importante pentru sectoare de înaltă tehnologie, cu valoare adăugată mare și cu potențial mare în viitor.

Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte (aerospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri), al tehnologiei semiconductorilor (telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice), al automaticii și electronicii, industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor (prin tehnologii curate), în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor etc. Aceștia se află în țările bogate, care fac investiții constante în cercetare și inovare și urmăresc dezvoltarea țărilor lor.

UE a identificat un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică.

Cele 34 de materii prime (cele 17 strategice sunt cu bold): nichel, grafit, heliu, niobiu, galiu, mangan, titan metalic, metale din grupa platinei, pământuri rare grele, germaniu, antimoniu, fosfor, feldspat, siliciu metalic, cobalt, arsen, aluminiu/bauxită, cărbune cocsificabil (huilă de cocs), fluorină, rocă fosfatică, magneziu, scandiu, litiu, pământuri rare ușoare, tantal, vanadiu, wolfram, hafniu, stronțiu, baritină, bismut, bor/borat, beriliu, cupru.

Detalii aici despre materiile critice în UE.

Ce resurse critice are România?

România are resurse importante de materiale critice, se arată în documentul „Strategia României pentru Resurse Materiale Neenergetice” realizat de Ministerul Economiei.

România are o serie de materii prime critice, însă cantitatea și valoarea lor nu sunt evaluate.

Principalele materii prime critice și locurile unde se găsesc în România, respectiv cantitățile estimative:

• Staniu – conținuturi de până 1.000 ppm s-au întâlnit la Tarnița și Bocșa; Valea Morii – Barza.
• Barită – Ostra (SV) și Somova (TL)
• Beriliu – Teregova – Banat
• Bismut – Brusturi: <2000 g/t; Baia de Arieș: <2000 g/t; Băiuț: 589 – 4500 g/t, (media 1353 g/t); Nistru: 80 – 4100 g/t (media 536 g/t); Baia Sprie: <3200 g/t (media 808 g/t); Rodna: 760 – 1200 g/t (media 980 g/t); Valea Blaznei: 280 – 1100 g/t (media 543 g/t).
• Cobalt – Bălan: 372 g/t Co; Fundu Moldovei: 100 g/t Co; Bocșacomplex: 224 g/t Co; Moldova Nouă: 82 g/t Co
• Galiu – În sterilul de flotație la Ilba: 1800 g/t; Herja: 93 g/t; Săcărâmb-complex: 700 g/t; Rodna: 68 g/t; Bălan: 50 g/t; Puzdra: 300 g/t; Dealul Bucății: 84 g/t și Gura Băii: 90 g/t
• Germaniu – Baia de Arieș: 12 g/t; Zlatna: 33 g/t; Bucium: 12 g/t, Roșia Montană: 16 g/t; Barza: 13 g/t.
• Hafniu – Glogova, Ohaba, Clejnești, Poienari, Chituc: 34 g/t; Burloaia: 100 – 300 g/t; Crucea: 1160 g/t; Brusturi 3-7 G/T; Măgura: 10 – 50 g/t Și Crucea: 336 g/t; În sterilul de flotație cum ar fi: Leșul Ursului <100 g/t; Moldova Nouă: <1200 g/t; Rușchița <100 g/t; Bocșa <100 g/t
• Magneziu – Budureasa (Bihor)
• Grafit natural – În Munții Parâng în zona Baia de Fier-Polovragi
• Titan – Glogova, Ohaba, Clejnești, Poienari sau nisipurile marine de la Chituc
• Pământuri rare (ușoare și grele: Lantan; Cesiu ; Praseodim; Neodim; Promețiu; Samariu; Europiu; Gadoliniu; Terbiu; Disprosiu; Holmiu; Erbiu; Tuliu; Yterbiu; Lutețiu; Ytriu; Scandiu) – Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari- Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte
• Vanadiu – Ciungani – căzănești; Munții Pădurea Craiului, Căpuș
• Litiu – Munții Lotrului
• Niobiu și Tantal – Grădiștea de Munte

Ministerul Economiei subliniază însă că nu există o bază de date actualizată pentru materiile prime critice, iar acesta ar putea fi un punct slab în vederea exploatării acestora.