Foto: Hertz
Un director executiv al Uber a avertizat că propunerile Bruxelles-ului de a-i transforma pe lucrătorii independenți în angajați de facto vor forța serviciul de transport să se închidă în sute de orașe din blocul comunitar și vor crește prețurile cu până la 40% dacă vor fi adoptate, scrie Financial Times.
Anabel Díaz, șefa diviziei de mobilitate a Uber în Europa, i-a îndemnat pe legislatorii care dezbat săptămâna aceasta directiva UE privind platformele de lucru să aprobe norme care să păstreze ceea ce ea a descris ca fiind dorința de flexibilitate a lucrătorilor independenți.
“Dacă Bruxelles-ul forțează Uber să reclasifice șoferii și curierii în întreaga UE, ne-am putea aștepta să vedem o reducere de 50-70% a numărului de oportunități de muncă”, a declarat Díaz. Acest lucru ar face ca Uber să înceteze să mai opereze în “sute” din cele 3.000 de orașe din UE pe care le deservește în prezent, a adăugat ea.
O nouă lege care să le ofere șoferilor drepturi depline de muncă ar forța, de asemenea, Uber să crească prețurile plătite de consumatori, a adăugat Díaz. “Ar putea duce la creșterea prețurilor cu până la 40% pentru consumatorii din marile orașe – conform propriilor estimări ale Comisiei Europene – și, cu mai puțini șoferi, călătorii s-ar putea aștepta să aibă parte de timpi de așteptare semnificativ mai lungi”.
Comentariile ei vin în săptămâna în care principalele instituții ale UE – Comisia Europeană, Parlamentul și Consiliul de Miniștri – au dat startul negocierilor asupra textului final al noii legi, care are ca scop îmbunătățirea condițiilor economice pentru lucrătorii independenți din blocul comunitar.
Este probabil ca legea să reprezinte o schimbare semnificativă față de status quo-ul din Europa, unde majoritatea lucrătorilor de pe platforme se presupune că sunt lucrători independenți, ceea ce înseamnă că nu au acces la drepturi și beneficii de muncă, cum ar fi concediul de paternitate și un salariu minim.
Vorbind pentru Financial Times, Díaz a avertizat cu privire la consecințele propunerii legislative a UE, care ar oferi persoanelor care lucrează pentru platformele digitale – inclusiv șoferilor pentru serviciile de ride-hailing și celor care livrează mâncare – drepturile lucrătorilor cu normă întreagă în mod implicit.
Ea a declarat că Uber este “sincer angajată în favoarea modelului social european”, dar a avertizat că hotărâri similare care clasifică șoferii ca angajați în Spania și Geneva au dus la pierderi “devastatoare” de locuri de muncă.
“Pentru a gestiona costurile de angajare, Uber ar fi forțată să consolideze orele de lucru pe un număr mai mic de lucrători”, a spus ea. “Șoferii și curierii ar trebui să candideze pentru un rol liber, dacă este disponibil unul; să se prezinte pentru ture la ore și locuri specifice; să accepte fiecare cursă pe care o primesc și să fie de acord să nu lucreze pe alte aplicații.”
Díaz a negat, totuși, că modificările aduse legii ar afecta profitabilitatea Uber în Europa. “Nu este vorba despre profiturile Uber”, a spus ea. “Ne-am dovedit deja capacitatea de a ne dezvolta în locuri precum Germania și Spania folosind un model de angajare a terților.”
În Germania, Uber contractează companii de gestionare a flotei, care își angajează șoferii, pentru a putea funcționa în conformitate cu normele locale. Uber spune că, prin urmare, prețurile sale sunt mai mari în Germania, iar serviciul său de transport cu mașina este disponibil doar în orașele mari, unde se poate aștepta la un flux constant de cerere.
În Regatul Unit, în urma unei hotărâri judecătorești de profil înalt din 2021, Uber funcționează după un model diferit: șoferii săi sunt desemnați drept “lucrători”, ceea ce le dă dreptul la beneficii precum plata concediilor de odihnă și a concediilor medicale, fără a avea însă statutul de angajați cu drepturi depline.
În ciuda avertismentelor din partea Uber și a rivalilor din sector, precum Bolt, cu privire la normele propuse privind lucrătorii de platformă, oficialii UE au ripostat la ceea ce unii consideră a fi tactici de lobby ale industriei tehnologice.
La lansarea propunerii UE, Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat “Este vorba de stabilirea unor criterii clare și de examinarea faptelor. Dacă platforma este, de fapt, un angajator, atunci persoanele care lucrează pentru ea au dreptul la aceleași drepturi și protecție ca și lucrătorii din lumea “offline”.”