România va dezvolta 3 proiecte strategice pentru accesul la materii prime, din cele 47 de proiecte europene. Vom fi singura țară din UE care exploatează un anumit tip de resursă

Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice pentru a stimula capacitățile interne de materii prime strategice, care, la rândul lor, ar urma să consolideze lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare. Acestea vor fi amplasate în 13 state, inclusiv în România. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, decizia Comisiei Europeane de a finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, fiind vorba de exploatarea de minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii: grafit, magneziu şi cupru, care sunt folosite în primul şi în primul rând în energie, aviaţie şi industria de apărare.

CE precizează că noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește ca extracția, prelucrarea și reciclarea materiilor prime strategice la nivel european să satisfacă 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030. Ajutând Europa să atingă aceste obiective, noile proiecte strategice contribuie în mod semnificativ la tranziția ecologică și digitală a Europei, sprijinind în același timp industria europeană de apărare și industria aerospațială.

Cele 47 de noi proiecte strategice sunt localizate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrare, 10 de reciclare și 2 de înlocuire a materiilor prime.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Cele trei proiecte cheie ale României 

România figurează pe listă cu trei proiecte, care aparțin următoarelor firme: Euro Sun Mining – cupru (proprietarul proiectului minier de la Rovina), Societatea Națională a Sării – grafit și Verde Magnesium (magneziu), România fiind singura țară în care se va exploata această din urmă resursă.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a dat detalii despre aceste proiecte. Proiectul Societății Naționale a Sării va asigura o exploatare de 15.000 de tone pe an de grafit, care va putea fi folosit în industria automotive, apărare, pentru stocarea de energie. „E un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă. Această resursă se mai găsește în România și într-o singură altă țară europeană”, a spus Ivan.

„De asemenea, atunci când vorbim despre Verde Magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care poate fi folosită și în industria farmaceutică. România este singura țară din UE care va exploata această resursă. Cel mai mare dintre toate cele trei proiecte care vine în județul Hunedoara, respectiv 300 milioane de euro, pentru extracția și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu, pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului, față de importuri. În momentul de față România depinde de importuri de cupru din afara UE. Odată cu acest proiect care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% prodiucía producția la nivel european în materie de cupru esențial în tot ce înseamnă microconductori, industria automotivelor, aerospațială și apărare”,  a spus Ivan.

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că a discutat cu comisarul european Stéphane Séjourné aceste trei proiecte și că inițiat România propusese șapte proiecte. “Noi am avut șapte proiecte depuse, dintre care acestea trei au fost selectate. Automat vor duce la mii de locuri de muncă, dar și la o dezvoltare pe orizontală a întregii industrii”, susține Ciolacu.

47 de proiecte pentru 14 materii prime

Proiectele strategice acoperă 14 din cele 17 materii prime strategice enumerate în Legea privind materiile prime esențiale. Acestea includ mai multe proiecte privind litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (7 proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii deosebite lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE.

„Aceste proiecte vor garanta că UE își poate îndeplini pe deplin obiectivele de referință pentru 2030 în materie de extracție, prelucrare și reciclare pentru litiu și cobalt, realizând în același timp progrese substanțiale în ceea ce privește grafitul, nichelul și manganul. În plus, alte proiecte strategice care implică magneziu (1 proiect) și tungsten (3 proiecte) vor contribui la reziliența industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale. Aceste proiecte au fost selectate deoarece contribuie la aprovizionarea sigură a UE cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, de asemenea, beneficii transfrontaliere clare pentru UE”, transmite CE.

Ce primesc proiectele selectate

Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru stabilirea legăturilor cu off-takerii relevanți. Acestea vor beneficia, de asemenea, de dispoziții raționalizate în materie de autorizare, pentru a asigura predictibilitatea pentru promotorii de proiecte, protejând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernanță. În conformitate cu CRMA, procesul de acordare a permiselor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte. În prezent, procesele de autorizare pot dura între cinci și zece ani.

Context. Legea privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. În aceeași zi, Comisia a publicat o cerere de depunere a propunerilor pentru recunoașterea proiectelor ca proiecte strategice, cu data limită de 22 august 2024. Cererile considerate complete au fost evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți externi pentru a verifica dacă proiectele îndeplinesc criteriile relevante în temeiul CRMA. Pe baza acestei evaluări, Comisia a identificat o listă de proiecte pentru extracția, prelucrarea, reciclarea sau înlocuirea materiilor prime strategice. Comisia a consultat Comitetul pentru materiile prime critice, compus din statele membre, Parlamentul European în calitate de observator, pentru a discuta și a adopta un aviz cu privire la lista de proiecte strategice la 20 februarie 2025 și la 12 martie 2025. Comisia a primit, de asemenea, cereri pentru proiecte situate în țări terțe. Decizia privind selecția potențială a acestor proiecte va fi adoptată într-o etapă ulterioară. Comisia va anunța în curând o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, planificată în prezent pentru sfârșitul verii.