România va dezvolta 3 proiecte strategice pentru accesul la materii prime, din cele 47 de proiecte europene. Vom fi singura țară din UE care exploatează un anumit tip de resursă

Cupru pixabay.com

Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice pentru a stimula capacitățile interne de materii prime strategice, care, la rândul lor, ar urma să consolideze lanțul valoric european al materiilor prime și vor diversifica sursele de aprovizionare. Acestea vor fi amplasate în 13 state, inclusiv în România. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, decizia Comisiei Europeane de a finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara şi Bihor, fiind vorba de exploatarea de minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii: grafit, magneziu şi cupru, care sunt folosite în primul şi în primul rând în energie, aviaţie şi industria de apărare.

CE precizează că noile proiecte strategice marchează o etapă importantă în punerea în aplicare a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește ca extracția, prelucrarea și reciclarea materiilor prime strategice la nivel european să satisfacă 10%, 40% și, respectiv, 25% din cererea UE până în 2030. Ajutând Europa să atingă aceste obiective, noile proiecte strategice contribuie în mod semnificativ la tranziția ecologică și digitală a Europei, sprijinind în același timp industria europeană de apărare și industria aerospațială.

Cele 47 de noi proiecte strategice sunt localizate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrare, 10 de reciclare și 2 de înlocuire a materiilor prime.

Analize Economedia

criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania
concedieri dreamstime
industrie forta de munca somaj industrial uzina fabrica manufactura muncitor muncitor necalificat
blindate, armata, militar
Bugetul familiei, bani
dambovita arena aci
afacere semnare contract pexels
șantier aeroport craiova
costuri, cladiri, birouri, angajati
software, calculator, IT
CV locuri de munca job
MixCollage-21-Dec-2024-07-15-PM-1798
economie 2024
grafic crestere dreamstime
tranzactii calcula fuziuni
locuinta constructii bricolaj
salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic

Cele trei proiecte cheie ale României 

România figurează pe listă cu trei proiecte, care aparțin următoarelor firme: Euro Sun Mining – cupru (proprietarul proiectului minier de la Rovina), Societatea Națională a Sării – grafit și Verde Magnesium (magneziu), România fiind singura țară în care se va exploata această din urmă resursă.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a dat detalii despre aceste proiecte. Proiectul Societății Naționale a Sării va asigura o exploatare de 15.000 de tone pe an de grafit, care va putea fi folosit în industria automotive, apărare, pentru stocarea de energie. „E un proiect care vine într-un context în care Europa are nevoie tot mai mare de această resursă. Această resursă se mai găsește în România și într-o singură altă țară europeană”, a spus Ivan.

„De asemenea, atunci când vorbim despre Verde Magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care poate fi folosită și în industria farmaceutică. România este singura țară din UE care va exploata această resursă. Cel mai mare dintre toate cele trei proiecte care vine în județul Hunedoara, respectiv 300 milioane de euro, pentru extracția și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu, pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului, față de importuri. În momentul de față România depinde de importuri de cupru din afara UE. Odată cu acest proiect care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% prodiucía producția la nivel european în materie de cupru esențial în tot ce înseamnă microconductori, industria automotivelor, aerospațială și apărare”,  a spus Ivan.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că a discutat cu comisarul european Stéphane Séjourné aceste trei proiecte și că inițiat România propusese șapte proiecte. “Noi am avut șapte proiecte depuse, dintre care acestea trei au fost selectate. Automat vor duce la mii de locuri de muncă, dar și la o dezvoltare pe orizontală a întregii industrii”, susține Ciolacu.

 

47 de proiecte pentru 14 materii prime

Proiectele strategice acoperă 14 din cele 17 materii prime strategice enumerate în Legea privind materiile prime esențiale. Acestea includ mai multe proiecte privind litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (7 proiecte) și grafitul (11 proiecte), care vor aduce beneficii deosebite lanțului valoric al materiilor prime pentru baterii din UE.

„Aceste proiecte vor garanta că UE își poate îndeplini pe deplin obiectivele de referință pentru 2030 în materie de extracție, prelucrare și reciclare pentru litiu și cobalt, realizând în același timp progrese substanțiale în ceea ce privește grafitul, nichelul și manganul. În plus, alte proiecte strategice care implică magneziu (1 proiect) și tungsten (3 proiecte) vor contribui la reziliența industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale. Aceste proiecte au fost selectate deoarece contribuie la aprovizionarea sigură a UE cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, de asemenea, beneficii transfrontaliere clare pentru UE”, transmite CE.

Ce primesc proiectele selectate

Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru stabilirea legăturilor cu off-takerii relevanți. Acestea vor beneficia, de asemenea, de dispoziții raționalizate în materie de autorizare, pentru a asigura predictibilitatea pentru promotorii de proiecte, protejând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernanță. În conformitate cu CRMA, procesul de acordare a permiselor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte. În prezent, procesele de autorizare pot dura între cinci și zece ani.

Context. Legea privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. În aceeași zi, Comisia a publicat o cerere de depunere a propunerilor pentru recunoașterea proiectelor ca proiecte strategice, cu data limită de 22 august 2024. Cererile considerate complete au fost evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți externi pentru a verifica dacă proiectele îndeplinesc criteriile relevante în temeiul CRMA. Pe baza acestei evaluări, Comisia a identificat o listă de proiecte pentru extracția, prelucrarea, reciclarea sau înlocuirea materiilor prime strategice. Comisia a consultat Comitetul pentru materiile prime critice, compus din statele membre, Parlamentul European în calitate de observator, pentru a discuta și a adopta un aviz cu privire la lista de proiecte strategice la 20 februarie 2025 și la 12 martie 2025. Comisia a primit, de asemenea, cereri pentru proiecte situate în țări terțe. Decizia privind selecția potențială a acestor proiecte va fi adoptată într-o etapă ulterioară. Comisia va anunța în curând o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, planificată în prezent pentru sfârșitul verii.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.