Sursa foto: Pixabay
Bruxelles-ul analizează dacă să prelungească un plafon de urgență al prețului la gaze introdus în februarie, pe fondul temerilor că conflictul din Orientul Mijlociu și sabotajul unei conducte baltice ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor în această iarnă, scrie Financial Times.
Comisia Europeană a declarat că nu există “niciun indiciu de efecte negative” de la intrarea în vigoare a măsurii și că prețurile la gaze sunt acum cu aproape 90% mai mici decât anul trecut, potrivit unei prezentări făcute diplomaților din cele 27 de state membre ale UE și consultate de Financial Times.
Plafonul a fost introdus după mai multe săptămâni de discuții tensionate între statele membre, Germania și Austria opunându-se inițial introducerii sale, argumentând că ar denatura piețele și ar agrava criza de aprovizionare. Însă plafonul nu a avut niciun impact asupra importurilor de gaze în UE, se arată în prezentarea Comisiei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Diplomați și oficiali de rang înalt din UE au declarat pentru FT că, în ciuda scăderii prețurilor la energie și a faptului că depozitele de gaze din UE se află la un nivel record, livrările din această iarnă ar putea fi afectate de războiul dintre Israel și Hamas și de potențiale acte de sabotaj asupra infrastructurii de gaze.
“Nu știm ce se va întâmpla anul acesta. Avem situația din Israel și nu știm cum va afecta aceasta importurile din Orientul Mijlociu”, a declarat un diplomat UE.
Aceștia au adăugat că o conductă de gaz din Marea Baltică, care a fost sabotată la începutul acestei luni, reprezintă o altă preocupare și “ar fi bine să avem o poliță de asigurare”.
La apogeul crizei energetice, care a rezultat din întreruperea de către Moscova a livrărilor de gaze către Europa în urma invaziei sale din 2022 în Ucraina, prețurile au ajuns la peste 300 de euro pe MwH, dar nu pentru o perioadă de timp susținută.
În cele din urmă, statele membre au convenit că plafonul va intra în vigoare dacă prețurile vor atinge 180 de euro pe megawatt/oră timp de trei zile consecutive.
Germania se numără printre cele 10 țări care au semnat un document condus de Austria, care solicită, în schimb, să se pună mai mult accentul pe energia din surse regenerabile, inclusiv o creștere a obiectivului UE de a avea 42,5% din energia sa derivată din surse regenerabile până în 2030 la 45%.
Documentul, trimis Comisiei în acest sfârșit de săptămână, solicită prelungirea legislației de urgență separate introduse în timpul crizei, care a permis statelor membre să accelereze acordarea de autorizații pentru parcurile eoliene și parcurile de energie solară.
“Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei arată, de asemenea, vulnerabilitatea Europei din cauza dependenței sale de energia neregenerabilă și de importurile de materii prime critice. Această dependență reprezintă un risc de securitate și alimentează inflația cu efecte negative asupra coeziunii sociale și a competitivității”, se arată în document.
De asemenea, acesta a solicitat o relaxare a normelor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de energie regenerabilă și o mai bună conectare cu dezvoltările de energie regenerabilă din regiunile învecinate UE.
Germania și Franța conduc, de asemenea, o campanie mai amplă pentru ca Comisia să extindă normele privind ajutoarele de stat care au permis guvernelor să plătească sume mari de sprijin pentru consumatorii care se confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a războiului. Aceste măsuri urmează să se încheie la 31 decembrie anul acesta.
Însă Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Estonia și Finlanda au declarat joi, într-o scrisoare trimisă lui Didier Reynders, comisarul pentru concurență al blocului comunitar, că nu există “nici necesitatea, nici temeiul juridic” pentru a prelungi normele de urgență privind ajutoarele de stat.
Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei, a declarat pentru FT că finanțarea ar fi mai bine folosită “pentru a aborda cauza principală” prin investiții în eficiența energetică și în măsuri de economisire a energiei.
Comisia urmează să prezinte în noiembrie o propunere care să confirme care dintre măsurile de urgență în domeniul energiei, care includ plafonarea prețului la gaze, măsuri de autorizare și reglementări care să asigure că aprovizionarea cu gaze este împărțită între statele membre, ar trebui prelungite.
Măsurile voluntare de reducere a cererii de gaze cu 15% au fost deja prelungite până în martie 2024.