Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Cele 27 de state membre UE sunt în continuare divizate când vine vorba de reformarea regulilor bugetare ale UE, împărţite între flexibilitatea cerută de Franţa şi rigiditatea promovată de Germania, chiar dacă vor să ajungă la un compromis până la finele anului, arată un comentariu AFP, preluat de Agerpres.
Miniştrii europeni de Finanţe, reuniţi luni şi marţi la Luxemburg, nu sunt de acord decât asupra unui singur punct: vechile reguli ale Pactului de stabilitate şi creştere, care datează de la finele anilor 1990, sunt depăşite, mult prea complicate şi ineficiente.
Acest “corset bugetar” limitează teoretic deficitul public la 3% din PIB şi datoria la 60% din PIB. În practică, aceste reguli nu au împiedicat explozia îndatorării, frânând însă investiţiile şi creşterea după criza financiară din 2008.
Obiectivul reformei este ajungerea la reguli mai adaptate la situaţia particulară a fiecărei ţări şi stabilirea unor traiectorii bugetare mai realiste şi care să fie respectate mai bine. Acesta este sensul propunerii prezentate în luna aprilie de Comisia Europeană, mai notează AFP.
Ambiţioasă, preşedinţia spaniolă a Consiliului UE speră să ajungă la un consens chiar în cursul acestei săptămâni. Însă punctele de vedere ale statelor membre UE sunt îndepărtate şi un acord până la finele anului nu este garantat.
“Nu avem deloc impresia că dosarul este finalizat. Poziţiile sunt încă îndepărtate unele de altele”, a dezvăluit pentru AFP un diplomat european. “Speranţa este ajungerea la un acord în Consiliu până la finele anului, pe fondul creşterii presiunilor”, explică diplomatul, care speră totuşi că Parisul şi Berlinul vor reuşi să ajungă la o poziţie comună. Subiectul va trebui ulterior discutat cu eurodeputaţii.
Timpul se scurge rapid. Regulile bugetare au fost suspendate, temporar, la începutul lui 2022 pentru a evita o prăbuşire a economiei europene afectat de pandemia de Covid. În pofida conjuncturii economice dificile, în contextul războiului din Ucraina, aceste reguli bugetare ar urma să fie reactivate de la 1 ianuarie 2024.
Absenţa unui acord, după doi ani de dezbateri, ar însemna revenirea vechilor reguli care nu au fost niciodată aplicate în mod corect. “Pieţele nu ar aprecia asta. Ar demonstra impotenţa politică a UE. Este un subiect important”, a mărturisit un alt diplomat european.
Absenţa unui acord ar însemna, probabil, şi sfârşitul proiectului de reformă în actuala legislatură, având în vedere că în luna iunie 2024 sunt programate alegeri europene.
Propunerea Comisiei reia pragurile simbolice de 3% şi 60% din PIB. Însă, statele membre care depăşesc aceste praguri vor beneficia de o marjă de manevră pentru a reveni în limitele pactului.
Concret, Bruxelles-ul propune ca statele să prezinte propriile lor traiectorii de ajustare, însoţite de propuneri de reforme şi investiţii, pe o perioadă de cel puţin patru ani. Aceste planuri ar urma să fie evaluate de Comisiei şi celelalte state membre şi vor face obiectul unui control anual.
Eforturile de reforme şi investiţii ar urma să fie recompensate prin posibilitatea de a prelungi perioada de ajustare bugetară până la şapte ani, în ideea de a fi mai puţin brutal. Şi mai important, controlul ar viza evoluţia cheltuielilor, un indicator considerat considerat mai pertinent decât cel al deficitelor care pot fluctua în funcţie de nivelul creşterii economice.