Un document Transelectrica arată că sectorul energetic al României nu va mai folosi cărbune în 2026/ Planul de Dezvoltare a RET (Rețea Electrică de Transport) pentru 2024 – 2033, supus votului acționarilor Transelectrica la jumătatea lui august

retea electrica - Transelectrica Sursa foto: Facebook/ Transelectrica

Transelectrica nu vede centralele pe cărbune ca având vreo pondere în sistemul de transport al României în 2026 și după. Termenul oficial de eliminare treptată este 2032, scrie publicația Balkan Green Energy News.

Operatorul sistemului de transport al energiei electrice din România, Transelectrica, lucrează la un plan până în 2033.

Proiectul companiei din România arată că energia pe cărbune va dispărea deja în 2026. Document elaborat de Transelectrica se numește ,,Planul de dezvoltare a RET perioada 2024 -2033”.

“În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033, reprezentată în Figura 5.3.5 ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.”, notează documentul respectiv.

Proiectul Transelectrica mai arată și că în anii următorii, pe măsură ce România va trece la producția de energie cu emisii scăzutede carbon și din surse regenerabile, capacitățile pe bază de cărbune vor dispărea:

“În privința centralelor convenționale, datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze. În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a.”

Un anunț similar tocmai a apărut în Grecia, în timp ce Bulgaria se luptă chiar și pentru a-și menține în funcțiune singura centrală pe cărbune deținută de stat.

Până acum câțiva ani, cele trei țări ezitau să stabilească datele de eliminare treptată a cărbunelui sau le amânau. Acum, chiar și centralele mai noi sau reconstruite de acest tip din întreaga Europă reduc utilizarea capacității sau se închid brusc. De exemplu, centrala pe cărbune ContourGlobal Maritsa East 3 din Bulgaria și-a concediat recent aproape toți angajații.

Cheltuielile sunt ridicate din cauza cotelor pe care producătorii trebuie să le cumpere prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene (EU ETS). De asemenea, producătorii se confruntă cu cerințe de mediu din ce în ce mai stricte. Acest lucru face ca energia pe bază de cărbune să nu fie competitivă.

Pe de altă parte, un colaps necontrolat al sectorului ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie. Reducerea rapidă a capacităților energetice pe bază de cărbune îi face pe consumatorii de energie din regiune vulnerabili la valurile de frig din timpul iernii.

România se bazează pe energia pe gaz pentru a acoperi eliminarea cărbunelui din 2026

Piața a decimat producția centralelor pe cărbune. În România, în special, acest lucru reiese din transformarea forțată a companiei de stat de exploatare a cărbunelui și a operatorului de centrale electrice Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia).

Centralele pe cărbune active aveau o putere totală de 1,9 GW în aprilie, față de 5,3 GW în 2012. CE Oltenia intenționează să le înlocuiască cu centrale pe gaz la Ișalnița și Turceni până în 2026, în timp ce cu proiectele altor companii energetice românești precum Electrocentrale București (ELCEN), noua capacitate este văzută la 4,5 GW

România intenționează oficial să finalizeze eliminarea cărbunelui în 2032.

Ar fi mai rău fără energie regenerabilă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că raportul Transelectrica va determina părțile din sistemul național de electricitate care sunt deficitare. Ultimul val de căldură a perturbat comerțul cu ridicata din regiune și a catapultat prețurile energiei electrice.

Burduja a insistat că situația ar fi fost mult mai gravă fără energiile regenerabile.

Autoritățile vor să elimine cărbunele până în 2026 pentru că România își va dubla anul viitor capacitatea de interconectare cu țările vecine la 7 GW, a spus Radu Miruță. El este deputat din partea Uniunii Salvați România (USR), de opoziție, și liderul acesteia în județul Gorj, un important centru carbonifer. Țara modernizează interconexiunile pentru a cumpăra, nu pentru a vinde, în opinia lui Miruță.

Soarta lucrătorilor din industria cărbunelui și a comunităților întregi atârnă în balanță. Implicațiile sunt grave și pentru economiile naționale. Programele de tranziție echitabilă ale Uniunii Europene par să aibă nevoie de un impuls.

,,Planul de dezvoltare a RET perioada 2024 -2033”, supus la vot la jumătatea lui august

Acţionarii Transelectrica au fost convocaţi pe 27 iulie să aprobe Planul de Dezvoltare a RET perioada 2024 – 2033, arată un anunț publicat la Bursa de Valori București. Ședința este programată pe data de 12 august.

Transelectrica este operatorul de transport şi de sistem pe piaţa de energie electrică din Romania. Compania este deţinută de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului – 58,6% din acţiuni, restul fiind tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. În acest an, acțiunile Transelectrica s-au apreciat cu 51,99%.

Comentarii

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.