Un document Transelectrica arată că sectorul energetic al României nu va mai folosi cărbune în 2026/ Planul de Dezvoltare a RET (Rețea Electrică de Transport) pentru 2024 – 2033, supus votului acționarilor Transelectrica la jumătatea lui august

Transelectrica nu vede centralele pe cărbune ca având vreo pondere în sistemul de transport al României în 2026 și după. Termenul oficial de eliminare treptată este 2032, scrie publicația Balkan Green Energy News.

Operatorul sistemului de transport al energiei electrice din România, Transelectrica, lucrează la un plan până în 2033.

Proiectul companiei din România arată că energia pe cărbune va dispărea deja în 2026. Document elaborat de Transelectrica se numește ,,Planul de dezvoltare a RET perioada 2024 -2033”.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

“În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033, reprezentată în Figura 5.3.5 ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.”, notează documentul respectiv.

Proiectul Transelectrica mai arată și că în anii următorii, pe măsură ce România va trece la producția de energie cu emisii scăzutede carbon și din surse regenerabile, capacitățile pe bază de cărbune vor dispărea:

“În privința centralelor convenționale, datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze. În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a.”

Un anunț similar tocmai a apărut în Grecia, în timp ce Bulgaria se luptă chiar și pentru a-și menține în funcțiune singura centrală pe cărbune deținută de stat.

Până acum câțiva ani, cele trei țări ezitau să stabilească datele de eliminare treptată a cărbunelui sau le amânau. Acum, chiar și centralele mai noi sau reconstruite de acest tip din întreaga Europă reduc utilizarea capacității sau se închid brusc. De exemplu, centrala pe cărbune ContourGlobal Maritsa East 3 din Bulgaria și-a concediat recent aproape toți angajații.

Cheltuielile sunt ridicate din cauza cotelor pe care producătorii trebuie să le cumpere prin intermediul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al Uniunii Europene (EU ETS). De asemenea, producătorii se confruntă cu cerințe de mediu din ce în ce mai stricte. Acest lucru face ca energia pe bază de cărbune să nu fie competitivă.

Pe de altă parte, un colaps necontrolat al sectorului ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie. Reducerea rapidă a capacităților energetice pe bază de cărbune îi face pe consumatorii de energie din regiune vulnerabili la valurile de frig din timpul iernii.

România se bazează pe energia pe gaz pentru a acoperi eliminarea cărbunelui din 2026

Piața a decimat producția centralelor pe cărbune. În România, în special, acest lucru reiese din transformarea forțată a companiei de stat de exploatare a cărbunelui și a operatorului de centrale electrice Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia).

Centralele pe cărbune active aveau o putere totală de 1,9 GW în aprilie, față de 5,3 GW în 2012. CE Oltenia intenționează să le înlocuiască cu centrale pe gaz la Ișalnița și Turceni până în 2026, în timp ce cu proiectele altor companii energetice românești precum Electrocentrale București (ELCEN), noua capacitate este văzută la 4,5 GW

România intenționează oficial să finalizeze eliminarea cărbunelui în 2032.

Ar fi mai rău fără energie regenerabilă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că raportul Transelectrica va determina părțile din sistemul național de electricitate care sunt deficitare. Ultimul val de căldură a perturbat comerțul cu ridicata din regiune și a catapultat prețurile energiei electrice.

Burduja a insistat că situația ar fi fost mult mai gravă fără energiile regenerabile.

Autoritățile vor să elimine cărbunele până în 2026 pentru că România își va dubla anul viitor capacitatea de interconectare cu țările vecine la 7 GW, a spus Radu Miruță. El este deputat din partea Uniunii Salvați România (USR), de opoziție, și liderul acesteia în județul Gorj, un important centru carbonifer. Țara modernizează interconexiunile pentru a cumpăra, nu pentru a vinde, în opinia lui Miruță.

Soarta lucrătorilor din industria cărbunelui și a comunităților întregi atârnă în balanță. Implicațiile sunt grave și pentru economiile naționale. Programele de tranziție echitabilă ale Uniunii Europene par să aibă nevoie de un impuls.

,,Planul de dezvoltare a RET perioada 2024 -2033”, supus la vot la jumătatea lui august

Acţionarii Transelectrica au fost convocaţi pe 27 iulie să aprobe Planul de Dezvoltare a RET perioada 2024 – 2033, arată un anunț publicat la Bursa de Valori București. Ședința este programată pe data de 12 august.

Transelectrica este operatorul de transport şi de sistem pe piaţa de energie electrică din Romania. Compania este deţinută de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului – 58,6% din acţiuni, restul fiind tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. În acest an, acțiunile Transelectrica s-au apreciat cu 51,99%.