Viktor Orbán
Guvernul Ungariei va păstra stabilitatea economică anul viitor și va menține un plafon pentru facturile de energie ale gospodăriilor, chiar dacă Uniunea Europeană alunecă într-o “criză economică”, a declarat duminică premierul Viktor Orban.
În timp ce țara a marcat aniversarea unei revolte din 1956 împotriva dominației sovietice, Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la alegerile din aprilie, a declarat că anul viitor va prezenta mai multe provocări, având în vedere războiul din Ucraina vecină.
“Un război în est și o criză economică în vest”, a declarat Orban în fața susținătorilor din Zalaegerszeg, o localitate situată la aproximativ 200 km vest de Budapesta, adăugând că există “o criză financiară și o încetinire economică în UE”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“În 1956 am învățat că este nevoie de unitate în vremuri dificile… vom păstra stabilitatea economică, toată lumea va avea un loc de muncă, putem apăra schema de plafonare a facturilor la energie, iar familiile nu vor fi lăsate singure.”
Plafoanele la facturile de gaz și electricitate au fost un punct cheie al politicilor lui Orban, dar costurile schemei au crescut în acest an din cauza creșterii prețurilor la energie, punând o povară uriașă pe bugetul de stat. Guvernul a fost nevoit să elimine plafonul pentru gospodăriile cu consumuri mai mari începând cu 1 august.
Guvernul urmează să discute în decembrie modificările la bugetul pentru 2023.
Bugetul, aprobat în iulie, prevedea o creștere economică de 4,1% anul viitor, în timp ce inflația era văzută la 5,2% – previziuni devenite între timp caduce din cauza inflației de două cifre. Inflația a depășit 20% în septembrie și continuă să crească, în timp ce creșterea economică este așteptată să încetinească la 1% anul viitor.
Ungaria, care încă importă cea mai mare parte a gazului și petrolului din Rusia, a văzut cum prețurile la energie au crescut vertiginos, ceea ce a dus la creșterea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, care, potrivit băncii centrale, ar putea ajunge la aproape 8% din PIB în acest an. Forintul s-a prăbușit până la minime record atât față de euro, cât și față de dolar la începutul acestei luni, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor într-o ședință de urgență la 14 octombrie.