USR și Forța Dreptei contestă la Curtea Constituțională legea securității cibernetice

Deputații USR și Forța Dreptei anunță că sesizează Curtea Constituțională pe legea securității cibernetice, spunând că este o lege adoptată în viteză de coaliția PSD-PNL-UDMR, fără o dezbatere reală în societatea civilă și în Parlament, și care încalcă grav dreptul la viață privată al românilor. „USR nu poate accepta ca România să fie transformată de Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă într-o republică a securiștilor!”, arată un comunicat transmis de USR.

„Am atras atenția încă de la începutul verii, când au fost prezentate proiectele legilor securității naționale, că actuala coaliție, în frunte cu președintele Iohannis, amenință libertățile civile fundamentale ale românilor. Legea securității cibernetice, adoptată într-un dispreț total față de principiile și instituțiile democratice, confirmă ceea ce spuneam și reprezintă un nou derapaj politic. Nu poți să obligi sute de mii de furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică să-și toarne clienții și să ofere pe tavă, fără mandat de la judecător, date și informații private ale acestora. Dreptul la viață privată și libertate de exprimare sunt apărate de Constituție și nu putem asista pasivi la această nouă încercare a serviciilor de a intra cu bocancii în viețile românilor”, declară Cătălin Drulă, președintele USR.

USR susține că legea adoptată de PSD-PNL-UDMR pe repede-înainte încalcă prevederile constituționale privind dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Potrivit partidului, sesizarea de către victima unui incident de securitate cibernetică a Platformei Naționale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC) pare a fi benefică, deoarece respectiva platformă este special destinată rezolvării unor astfel de incidente. Dar, din cauza definirii neclare în lege a noțiunii de incident de securitate cibernetică, se poate ajunge la situația în care pentru o simplă virusare sau pentru o aparentă virusare (o nefuncționare normală) a unui laptop, orice persoană care are o activitate ce poate fi considerată – de către cine? – ca fiind de interes public să fie obligată să sesizeze PNRISC și, implicit, să pună laptopul la dispoziția specialiștilor PNRISC, cu toate datele și informațiile cu caracter personal conținute de acel dispozitiv, arată USR.

„Aceasta este o intruziune importantă în viața privată a persoanei, iar deținătorul laptopului nu poate opta dacă sesizează sau nu PNRISC, existând obligația legală strictă, sancționată sever cu amendă contravențională, de a se adresa PNRISC și, implicit, de a pune la dispoziția unor terți o multitudine de date și informații privind viața privată”, arată comunicatul.

Totodată, articolul din lege care obligă furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică să pună la dispoziția autorităților date și informații privind incidente, respectiv amenințări, riscuri sau vulnerabilități reia o propunere dintr-un act normativ declarat deja neconstituțional. Concret, creează o obligație de delațiune unei categorii de profesioniști care, în mod normal, ar avea obligații de confidențialitate stricte față de proprii clienți. În plus, obligația vine fără existența unui mandat judecătoresc, fără autorizare expresă, mai arată partidul.

De asemenea, legea nu este corelată cu obligațiile asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană și cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. Practic, avem de-a face cu o extindere a Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice de la câteva sectoare critice și aproximativ 700 de firme și autorități mici și mari la probabil câteva sute de mii de persoane juridice, aspect considerat excesiv de către legislația UE, arată USR.

Nu în ultimul rând, USR susține că legea PSD-PNL-UDMR încalcă prevederile Constituției referitoare la principiul securității juridice, previzibilității și clarității normelor, în condițiile în care subiecții legii și obligațiile impuse lor sunt vagi și neclare.

Lege adoptată: Se lărgesc atribuțiile SRI, mediul privat încă are obligații imense de raportări de securitate

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. Acesta merge acum la promulgare, fiind adoptat anterior și de către Camera Deputaților. Marți, comisiile din Senat au adus modificări la forma inițială, însă acestea sunt minore, iar toate problemele identificate inițial au rămas, semnalează Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), într-o postare pe Linkedin. ApTI a criticat de la început noua propunere legislativă pentru faptul că impune condiții absurde de notificare în cazul breșelor de securitate pentru categorii extrem de largi de actori privați și alte probleme care ignoră importanța confidențialității. Inițial erau incluse și amenzi mari pentru privați, însă ulterior acestea au fost diminuate, la inițiativa REPER.

La votul de miercuri din plenul Senatului, cameră decizională, s-au înregistrat 81 de voturi „pentru”, 29 „împotrivă” şi trei abţineri, potrivit Agerpres. Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, după care va intra în vigoare.

Guvernul a aprobat în urmă cu două săptămâni un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, prin care introduce trei amenințări cibernetice pe lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României și stabilește care sunt autoritățile competente în domeniul securității cibernetice. G4Media a scris inițial despre acest proiect AICI. Conform proiectului adoptat, se înființează Sistemul Național de Securitate Cibernetică, crește rolul consilierului prezidențial pe probleme de securitate, iar SRI va fi autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence. În plus, ca noutate, Guvernul a introdus trei amenințări cibernetice pentru care se poate institui stare de alertă sau de urgență.

Criticile specialiștilor

Asociația pentru Tehnologie și Internet a criticat de la început noua propunere legislativă pentru faptul că impune condiții absurde de notificare în cazul breșelor de securitate pentru categorii extrem de largi de actori privați și alte probleme care ignoră importanța confidențialității.

Potrivit asociației, proiectul de lege privind securitatea cibernetică prevede obligații în sarcina sectorului privat de raportare a tuturor incidentelor de securitate, dar și a amenințărilor, riscurilor sau vulnerabilităților, într-un termen foarte scurt, de numai 48 de ore. Asociația  mai avertiza că legea lărgește și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, lărgește atribuțiile SRI, inclusiv pentru „campanii de propagandă sau dezinformare” și adaugă noi amenzi care încep de la 5.000 de lei și ajung până la 10% din cifra de afaceri, în cazul firmelor, printre altele.

ApTI susține că textul proiectului are cele trei ingrediente ale unei legi cu potențial de a fi folosită nu doar pentru a proteja, dar și pentru a abuza și intimida: o definiție largă și vagă a celor cărora li se aplică, obligații imposibil de îndeplinit și amenzi usturătoare.

Dezbatere pe repede înainte

Luni, deputatul Cătălin Teniță a semnalat că proiectul de lege a trecut în viteză prin comisiile Camerei Deputaților, dezbaterile în comisiile raportoare durând mai puțin de o oră. Amendamentele formulate la lege au fost respinse fără dezbatere. Președintele comisiei a propus ca dezbaterea amendamentelor să rămână la latitudinea comisiilor din Senat. Ulterior, tot luni, legea a fost trimisă pentru dezbatere în plenul Camerei Deputaților și a fost adoptată cu o largă majoritate.