Valentin Lazea, economist șef BNR: Cei care acum solicită noi facilități fiscale, salarii, că e an electoral la ce se așteaptă? Că la anul nota de plată va fi achitată de alții?

Valentin Lazea, economist-șef BNR Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Economistul șef al BNR Valentin Lazea transmite, la conferința anuală a Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România, că cei care acum solicită facilități fiscale sau salarii mai mari știind că este an electoral nu se gândesc că ulterior va veni nota de plată.

„Cei care acum solicită noi facilități fiscale, salarii, știind bine că anul viitor va urma o corecție, la ce se așteaptă. Cei care solicită că e an electoral că nu tot ei vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Că la anul nota de plată va fi achitată de alții? Aceasta e întrebarea mea. Acele acum scutiri, măriri, când toată lumea știe foarte bine că la anul va veni nota de plată. Să adâncești acum dezechilibrele mi se pare o speranță deșartă că va fi altcineva care va plăti și tu vei scăpa de nota de plată. veni altcineva să plătească și că tu vei scăpa de nota de plată”, spune Valentin Lazea.

Principalele declarații:

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Din 38 de țări, doar 21 sunt democrații depline, 15 sunt democrații imperfecte, aici intră și România, dar și Polonia, Cehia, Ungaria. Suntem în zona noastră, ca să zic așa, dar totuși suntem democrații. Și două sunt nedemocrații. Este vorba de Mexic și Turcia.

Dacă mă întrebați pe mine, Mexic și Turcia pică și la criteriul de dezvoltare economică și la criteriul democratie, ele mai mult au fost admise, cred eu, din rațiuni geopolitice.

Cum ar performa România în termeni macroeconomici dacă ar intra mâine în OCDE, cum ar fi față de aceste 38 de țări. La inflație, dacă am intra luna aceasta, am fi pe locul patru din coadă. Mai mare inflație decât noi au la nivel lunii trecute au Turcia 68% Columbia 7,4% și, surprinzător, Islanda 6,8% deci am fi a 4-a țară din coadă. Ceea ce nu este foarte rău.

La deficit bugetar, prognoza The Economist arată că un singur stat va avea în acest an un deficit de peste 6% și acestea sunt SUA. România ar fi mână în mână cu SUA pe ultimul loc în cadrul OECD, cu deficitul bugetar de acest an, mai rău decât Turcia care avea un deficit de 4,6% din PIB. Mai rău decât Columbia deficit -5,1%, mai rău decât Mexic deficit -4,7%. 

La creșterea PIB am stat bine, în sensul că cu circa 2,5 % am fi în grupul fruntaș. Numai Turcia, cu o creștere de 4% ar fi în mod clar de-asupra noastră. Deci am avea trei bile negre și una albă.

Căror fapte se datorează aceste poziții periferice în ceea ce privește macroeconomia? Eu cred că ele se datorează unor mituri urbane care au adus România în acest stadiu. Mituri urbane, pe care le împărtășește și mediul politic, și presa, și clasa antreprenorială, și angajații. Toată lumea. Așa cum este creșterea economică, care trebuie să fie cât mai mare, dacă se poate peste potențialul de creștere, chiar dacă acest fapt echivalează cu creșterea inflației. Sunt mulți patroni care spun dacă nu crește business-ul nostru cu peste 6% nici nu ne interesează să ne dăm jos din pat dimineața. Ori, cei care afirmă astfel de lucruri și sunt enorm de mulți și nu sunt contracarați de analiștii financiari bancari, nu țin cont de două lucruri. Primul lucru este imposibilitatea matematică. O dublare a PIB-ului în decurs de 10 ani ar presupune o creștere medie anuală cu 7%. Poate să crească România cu 7%? Al doilea lucru de care nu se ține cont când se vorbește de creșteri oricât de mari, este că, cu cât o țară crește ca PIB per capita, cu atât ea se apropie de ce se cheamă „frontiera posibilităților de producție”. O țară care este high income, cum este România, nu mai poate crește cu 5-6-7% oricât ar vrea x, y sau z.  Ceea ce era posibil din 2001 până în 2010, adică creștere de 5,5-6% era posibil atunci, între 20211-2020 era posibil să crească undeva la 3,5-4%.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. Compar Romaia cu Ungaria doar pe tema PIB-ului.
    PIB-ul singur nu surprinde calitatea vieții sau bunăstarea societății.
    Modelul Ungariei, axat pe creștere durabilă, inovare și bunăstare socială, oferă un standard de viață superior în comparație cu abordarea bazată pe consum a României.
    Economia Ungariei e bazată pe producție și export, cea a României- pe consum din import.
    Productia interna a murit!
    Maghiarii trăiesc mai bine, sunt mai bogați și nu migrează ca românii în căutarea unei vieți mai bune, în timp ce economia ungară este mai stabilă și se bazează pe export, nu pe consum, așa cum este cazul României.
    Asta la nivel de comparatie cu una din țările vecine.
    Si totuși politicienii trambitează idei traznite cu PIB-ul, cresterea economica, in fata unui electorat mai putin cunoscator al acestui termen.
    PIB-ul României a crescut la 320 mld. euro în 2023 nu pe exporturi, ci pe consum.
    Ca să consumi fără să produci, trebuie să te împrumuţi, aşa că datoria externă a crescut în această perioadă de un deceniu de la 96 mld. euro la 177 mld. euro.
    Economia e în creştere pe bază de deficit comercial în creştere şi pe datorie externă în creştere.
    Modelul economic este gresit.

    • Este punctul de vedere exprimat de un ministru maghiar. Era bine să menționați acest lucru. Și pentru echilibru puteați să prezentați și punctul de vedere al unui fost guvernator al Băncii Naționale a Ungariei.
      P.S. Personal cred că dezvoltarea economică ar trebuie să fie orientată pentru acoperirea consumului intern ( reducând astfel importurile ) și apoi pentru creșterea exporturilor .

      • Partial corecta afirmatia dvs.
        E neinteresant ce zice Guvernatorul maghiar dupa mine
        Cred ca e reprezentativ pentru strarea economica a Romaniei acum
        Politicienii români bat câmpii cu acest indicator, PIB si livreaza neadevaruri catre electorat.
        Un PIB puternic inflatat cand cursul calutar e tot acolo de 5 ani si matematic e o minciuna statistica.
        Merci

  2. Acere acum scutiri, măriri, când toată lumea știe foarte bine că la anul va veni nota de plată. Să adâncești acum dezechilibrele mi se pare o speranță deșartă că va fi altcineva care va plăti și tu vei scăpa de nota de plată. veni altcineva să plătească și că tu vei scăpa de nota de plată”, spune Valentin Lazea.
    Poate corectați !
    Tipic pentru articolele semnate – Redacția.
    Doamna Deacu , văd că nu luați nicio măsură . Greșelile de redactare continuă .

  3. In februarie cred ca era depasit procentul de 50 la suta,s-au adus la zi smecherii(magistrati,doctori,profesori,politicieni),cu toate ca era ilegal!ilegal a fost si sa tii militarii cu solde din 2009 pana in 2022,cu toate ca magistratii au zis ca e legal!legal a fost si sa se dea inapoi banii opriti in 2010 la civili,la militari a fost ilegal sa se dea inapoi,exact ca si in 2023 cand banii de pensii opriti ilegal,la civili s-au dat inapoi la militari,nu!la niste magistrati cu tupeu si fara constiinta,la militari le este frica ca ramane tara fara bani daca isi cer drepturile!halal natie!

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.