Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 3,8% în trimestrul IV din 2025, conform așteptărilor BNR prezentate azi. Prognoza a fost revizuită în creștere, de la 3,5% cât arătau precedentele estimări. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care a prezentat luni Raportul trimestrial asupra inflaţiei (T4), a menționat că investițiile și-au temperat constant creșterea în 2024 și a subliniat că avem și o deteriorare masivă a balanței comerciale. Guvernatorul a explicat și prudența BNR în ceea ce privește politica monetară: chiar dacă România nu mai e campioană la inflație în UE, există tensiuni politice interne, iar stabilitatea cursului de schimb e foarte importantă.
Amintim că BNR a menținut dobânda cheie la 6,50%, în ședința de politică monetară de vineri, în linie cu așteptările analiștilor, conform unui anunț al instituției.
În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4 la sută.
Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent.
Principalele declarații ale guvernatorului Mugur Isărescu:
- Rata anuală a inflației IPC a urmat o tendință descendentă în cea mai mare parte a anului 2024, dar s-a temperat în T3 și a fost într-un proces de inversare temporară în T4. De menționat în mod deosebit influența secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili.
- Prețul combustibililor s-a majorat ca urmare a creșterii cotației pertrolului și aprecierii dolarului. Modificările au fost benigne până acum și nu s-au dus în alte părți, dar să vedem cum evoluează negocierile, discuțiile între SUA și Rusia.
- Se remarcă fluctuații majore la prețurile produselor oleaginoase
- Serviciile: Până acum, sunt partea cea mai dinamică a inflației interne. Dinamica anuală a prețurilor serviciilor de piață s-a temperat, dar costurile salariale continuă să exercite presiuni.Ne așteptăm la inflație ceva mai mare pe partea de servicii.
- Tendință de detensionare pe piața muncii, întreruptă, probabil temporar, în T4.
- Dinamica anuală a indicelui costurilor unitare pe forța de muncă – costurile au crescut, de 4-5 ani. Aduc presiuni inflaționiste puternice și erodare a competitivității. Sunt cu mult mai mari decât productivitatea.
- Avem deficit de forță de muncă, majorări repetate a salariului minim
- Corecție recentă a indicatorilor de încredere a consumatorilor, după creșterea robustă a consumului în 2024. Nu se mai așteaptă lumea la creșteri atât de mari pe partea de consum, ceea ce este pozitiv din punctul de vedere al inflației
- Veste nu foarte bună, din punct de vedere al inflației și a creșterii economice: investițiile și-au temperat constant creșterea în 2024. Anul precedent avem o creștere, cât a fost, mică, bazată mai mult pe consum.
- Am fost generoși, am creat locuri de muncă și am creat creștere economică în alte țări, țările vecine. Investițiile s-au temperat, sperăm să fie o revenire în acest an.
- Balanța comercială a înregistrat o deteriorare masivă. Excedentul de cerere s-a dus în mare măsură pe importuri.
- Prima de risc a României e cea mai mare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și în deteriorare, legată de deficitele gemenele, cel de cont curent și cel bugetar.
- Tensiunile între SUA și UE nu au putut să fie introduse în această prognoză. Pe baza ei și a datelor interne se estimează că:
- Rata anuală a inflației se menține în tendința generală descrescăoare pe parcursul anului, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintei începând cu trimestrul I 2026.
- Rata anuală a inflației este estimată la 3,8% pentru T4 2025. Suntem față de prognoza anterioară un pic mai sus acum.
- Comparație între Cehia, Polonia, Ungaria și România: Până anul trecut (an electoral), nu numai că nu am fost campioni la inflație, am avut inflația cea mai scăzută, cea mai mare a fost în Ungaria, apoi în Polonia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă, acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral. În ianuarie nu mai suntem noi campioni la inflație în UE, ne-au întrecut polonezii și ungurii.
- Faptul că avem o rată de dobândă mai ridicată e legat de altceva, de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și stabilitea cursului de schimb foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu e exagerată.
- După mai mulți ani în care am avut excedent de cerere, cu măsurile luate de coaliția de guvernare, cu ordonanța de la sfârștiul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul aprobat în Parlament, țara intră într-o periodă de deficit de cerere. Să vedem cum funcționează. Important este ca, în combinație politica fiscală, politica monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și absorbție de bani comunitari, credem că acest lucru poate fi evitat și să vedem inflație în scădere și creștere economică.
- Riscuri la adresa traiectoriei proiectate a inflației – evoluții din mediul extern și intern
- Deciziile BNR: Am menținut rata de politică monetară.
Întrebări și răspunsuri.
- Despre cursul de schimb: Bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. Posibil să se întâmple. Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. În momentul actual chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate cursului.
- Despre posibile măsuri fiscale în 2025: Ce a făcut actuala coaliție e direcția bună. Proiectul de buget a întors nava de la deficit mai mare spre un deficit mai mic. Sunt discuții, guvernul crede că ajunge cu deficitul la 7%, Consiliul Fiscal la 7,7%. Depinde de absorbție și investiții. Ce s-a adoptat, bugetul, să vedem cum merge în execuție. Și mai discutăm peste câteva luni
- Despre măsurile vamale ale SUA: Nu au impact direct asupra României, cu cât aluminiu și oțel vindem. Dar războiul comercial între SUA și UE are impact, suntem în această uniune.
El a mai fost întrebat dacă în contextul unui război comercial care ar aduce un şoc inflaţionist puternic în România şi Europa, această situaţie va închide orice fereastră de oportunitate pentru reducerea dobânzii de politică monetară, în condiţiile în care unii analişti văd o posibilă reducere din vară. ”Şi noi o vedem, dar nu o discutăm acum, pentru că sunt foarte multe încertitudini şi nu vrem să creăm anticipaţii pe care, eventual, ulterior, nu le putem acoperi. În Europa nu va fi numai un impact inflaţionist, un eventual război comercial cred că va crea recesiune. Şi atunci lucrurile chiar se complică pentru că, observaţi, noi deja intrăm cu datele actuale certe, pentru că aşa facem prognoza, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere. Deci de la excedent, de la presiune inflaţionistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degradat, negativ asupra creşterii economice”, a mai declarat Mugur Isărescu.
- Despre întârzierile din PNRR: Să ai bani gratis și noi să ratăm… Trebuie eforturi și mobilizare și mobilizare politică.
- Despre pregătiri pentru scenarii post-alegeri prezidențiale: Bineînțeles că ne pregătim, și pentru diminuarea intrărilor de capital. Suntem pregătiți. Nu e momentul nici să ne gândim la scăderi ale ratei de dobândă de politică monetară.