Singura modalitate de a ieși rapid din criză și de a evita lockdown-uri este vaccinarea, afirmă într-un interviu pentru Economedia Andreas Lier, CEO BASF România și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România).
Potrivit lui, România ar putea fi un lider în electrificarea industriei chimice, oportunitate care ar putea da o direcție dezvoltării industriei din această țară, iar potențialul de dezvoltare al energiei verde ar putea fi chiar și un avantaj competitiv pentru țara noastră.
Lier afirmă că forța de muncă din România lipsește din ce în ce mai mult și, din păcate, deseori pleacă talentele.
Potrivit șefului BASF, România are acum marea oportunitate de a da specialiști la mare căutare, cum ar fi analist de date, specialist în inteligență artificială și machine learning, specialist în big data, specialist în automatizarea proceselor, strateg de marketing digital și altele.
Totodată, el spune că România poate să devină un hub inovator, „de unde oamenii nu mai pleacă, unde oamenii se întorc”, ținând cont că în orașe precum Timișoara și Cluj nume mari ale industriei auto germane investesc în hub-uri de inovație și în inovații.
Vezi integral interviul VIDEO cu Andreas Lier, CEO BASF România și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România):
https://vimeo.com/inquam/economedia-basf
Filmare și montaj: Ovidiu Micsik, Inquam Photos
Fostul director general spunea că BASF România a reușit să depășească cu ușurință criza trecută, în 2012. Cum a fost ultimul an și jumătate, din acest punct de vedere?
BASF este cea mai importantă companie chimică din lume, cu peste 150 de ani de tradiție la nivel global. În România, BASF are aproape 30 de ani de activitate. Și BASF România – la fel de multe companii germane și companii internaționale – a trecut relativ ușor prin pandemia de coronavirus anul trecut. Criza nu s-a încheiat încă, vedem din nou o creștere a cazurilor de îmbolnăvire, dar ne confruntăm și cu alte probleme și provocări, dar și alte oportunități.
Ați întâmpinat probleme în ultimul an și jumătate, cum ar fi întreruperile lanțurilor de aprovizionare?
Anul trecut, desigur, când a apărut pandemia de coronavirus, siguranța angajaților și cea a clienților noștri a fost cea mai importantă. Așa că am schimbat imediat formatul de lucru, de la fizic la hibrid, și la început în principal digital.
De asemenea, am experimentat cu siguranță probleme de aprovizionare, deoarece granițele erau în acel moment sub amenințarea de a fi închise, camioanele au livrat din ce în ce mai greu. De asemenea, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte. Dar problemele mari au durat mai puțin de o lună sau două, iar lucrurile și-au revenit rapid.
Ce probleme credeți că vor continua în viitor?
Problemele privind aprovizionarea cu siguranță continuă în acest moment, în unele domenii. Ele provin din criza semiconductorilor, care se transmite din Asia în industria auto de aici. De asemenea, diferite evenimente de forță majoră și lanțuri de aprovizionare tensionate, deși acest lucru a ținut mai mult de o recuperare rapidă a industriei și de faptul că cererea a fost puternică aici.
Ceea ce am făcut și noi în acest timp: BASF este foarte implicat în toate tipurile de advocacy, în activități de cetățenie corporativă. Suntem foarte implicați în asociație aici, de exemplu, în AHK România, Camera de Comerț și Industrie Germano-Română.
Așa că am sprijinit Kurzarbeit, măsură care a fost implementată în cele din urmă cu succes și în România, sprijinind atât clienții noștri, cât și toți clienții companiilor din România, astfel încât aceștia să poată trece în condiții de siguranță prin criză. Și ceea ce este mai important este că aceștia au putut începe activitatea imediat după recesiunea semnificativă.
Așadar, acesta este un instrument foarte bun și valid și ne bucurăm că Guvernul a preluat această propunere, a susținut-o și a dezvoltat-o în continuare.
În timpul crizei coronavirusului, în timpul izolării, am făcut teambuilding-uri virtuale, întâlniri și diferite lecții cu echipa. Suntem, de asemenea, în etapa motivării colegilor pentru a se întoarce la birou, dar cu posibilitatea de a nu face acest lucru. Deci lucrăm la normalizarea lucrurilor.
De asemenea, credem că singura ieșire din criză este vaccinarea. Așadar, nu pot decât să încurajez pe toată lumea din țară să vaccineze. Sunt responsabil pentru ambele țări, Bulgaria și România, și, din păcate, ambele țări se află pe ultimele locuri la procentul populației vaccinate: România sub 30% și Bulgaria chiar sub 20%. Și acum au loc decese care nu sunt necesare. Am citit recent o declarație a autorităților care menționează că mai mult de 90% din toate decesele sunt cele ale unor persoane nevaccinate. Îi încurajez pe toți să se vaccineze, pentru țară și pentru economie; aceasta este singura modalitate de a ieși rapid din criză și de a evita lockdown-uri.
Deoarece ați menționat formatul de lucru, aș dori să vă întreb dacă ați făcut modificări în mediul de lucru pentru întoarcerea la birou. Și care credeți că ar fi modelul de lucru în viitor?
Putem spune cu siguranță că pandemia a demarat anul trecut o accelerare a digitalizării proceselor de lucru, cum ar fi utilizarea instrumentelor digitale, de exemplu videoconferințe. A accelerat digitalizarea, dar și învățarea și perfecționarea instrumentelor digitale, a tehnologiilor educaționale și așa mai departe. Facem aceste lucruri și în compania noastră. A accelerat puțin automatizarea sarcinilor. Aceste programe de recalificare merg chiar către subiecte precum leadership virtual, în contextul în care trebuie să le lucrăm din ce în ce mai mult virtual.
Pe de altă parte, vedem că descoperim încet viitorul muncii. Și, în esență, Covid a fost una dintre cauze și unul dintre facilitatori. Iar noul viitor al muncii înseamnă hibrid.
Mulți stakeholderi și parteneri și clienți iau acum în considerare schimbarea birourilor, reducerea spațiilor de birouri – până la o cotă de 30% –, iar acestea devin un loc de colaborare pentru oamenii care vin la birou, dar lucrează și de acasă. Iar flexibilizarea timpului de lucru este de asemenea luată în considerare.
De asemenea, am văzut că pandemia de coronavirus a condus – din perspectiva mea – la și mai multă eficacitate și eficiență, deoarece procesele de decizie devin mai rapide. În trecut, sute, mii de manageri erau în călătorii de afaceri și era dificil să îi contactăm. Acum îi putem contacta rapid cu Webex, conferințe Zoom și, în acest timp, se iau decizii. De asemenea, este posibil să ai invitați de rang înalt la întâlniri.
Desigur, aceste tehnologii erau întotdeauna disponibile în trecut, dar criza coronavirus a funcționat practic ca un catalizator, ca un facilitator pentru a schimba mentalități și comportamente. Este nevoie de timp pentru ca oamenii să-și schimbe comportamentul. Această perioadă a obligat practic oamenii să-și schimbe comportamentul, astfel că acest nou mod de lucru a devenit parte din ADN-urile noastre. Practic putem spune: corona a accelerat sosirea viitorului muncii. Și aceste blocaje au creat o perspectivă extrem de incertă și pentru piața muncii. Și vedem tot mai mult că piața muncii se îndreaptă spre o transformare.
Ați menționat, în urmă cu peste un an, că avem nevoie de o strategie de țară pentru o viziune digitală și pentru talentele IT. Am făcut progrese în acest sens?
Situația generală pe care o vedem în acest moment este un fel de schimbare de paradigmă, declanșată de Green Deal, de comportamentul oamenilor. Facem trecerea de la o economie liniară la o economie circulară, vom avea noi forme de energie, precum hidrogenul verde. Dar, de asemenea, unele joburi sunt din ce în ce mai amenințate, devin redundante. Permiteți-mi doar să menționez câteva: operatori de introducere a datelor sau locuri de muncă administrative sau operatori de salarizare și contabili, muncitori din asamblare și fabrici. Ei se confruntă acum cu amenințări complet noi. Și țara are acum șansa de a aborda noile locuri de muncă care apar și, de asemenea, de a trece de nivelul unei țări cu mână de lucru ieftină – ceea ce România face deja.
Deci suntem pe calea cea bună. România are potențial. Când am ajuns aici în urmă cu doi ani, am fost extrem de impresionat de oameni, de modul în care lucrează, de modul în care se descurcă aici, de talentele acestei țări. România are acum marea oportunitate de a da specialiști la mare căutare acum, cum ar fi analist de date, om de știință, specialist în inteligență artificială și machine learning, specialist în big data, specialist în automatizarea proceselor, strateg de marketing digital. Asta doar pentru a da câteva exemple din zona software. Este, desigur, acum o mare oportunitate pentru Guvern și societatea românească să abordeze aceste lucruri cu un sistem de educație care răspunde nevoilor viitoare.
Acest lucru se leagă, bineînțeles, și de faptul că vedem că se caută competențe cum ar fi gândirea analitică și inovarea, rezolvarea complexă a problemelor, gândirea și analiza critică, leadership și influența socială. Există o oportunitate și o provocare acum pentru țară.
Ați mai menționat anterior că Bucureștiul este o sursă de talente. Ce se întâmplă cu restul țării și cât de dificil este pentru BASF să găsească muncitori, atât înalt calificați, cât și muncitori cu o calificare mai joasă?
Da, Bucureștiul este cu siguranță un centru mare de afaceri, este hub-ul țării. Cu toate acestea, există o mulțime de alte orașe care joacă un rol major – și mă gândesc la Cluj, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu, doar pentru a menționa câteva dintre ele. Există o mulțime de oportunități în aceste orașe care își croiesc propriul drum, se conectează prin aeroporturi, prin șosele. Un lucru de asemenea important este ca țara să fie complet conectată prin autostrăzi și sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând.
De exemplu Clujul, dacă nu mă înșel, a fost unul dintre orașele din Europa cu cea mai mare creștere a PIB-ului într-o anumită perioadă. Și acest lucru este vizibil. Când mergi la Cluj simți dinamica, simți tinerii, universitățile dau tonul. Chiar și studenții germani merg acum la Cluj pentru a studia acolo, iar orașul devine din ce în ce mai faimos. Deci, există o mulțime de lucruri grozave care se întâmplă în România în acest moment.
Ce proiecte de digitalizare aveți la BASF?
Pe plan intern, am început imediat cu conferințe virtuale cu clienții, brunch-uri de afaceri unde am trimis chiar și pachete de brunch către clienți, dar stăteam practic împreună virtual cu clienții. Și, desigur, schimbarea mentalității echipelor, a clienților. De asemenea, reducem folosirea hârtiei, trecem de la procese ce implică hârtii semnate la instrumente digitale, cum ar fi, de exemplu, cu ajutorul Adobe Sign. Am dezvoltat o mulțime de aplicații pentru diferite procese. O mulțime de lucruri se întâmplă în acest sens, la nivel local, dar și la nivel global. Dacă vă uitați la clienți, există instrumente precum Ultrasim, Ultratest, doar pentru a da câteva exemple din industria auto, unde poți proiecta online împreună cu clienții un material ușor. De asemenea, în domeniul agricol, dronele sau sistemele precum Xarvio creează noi oportunități complete pentru clienții noștri și pentru noi ca companie. Deci, în această privință, o mulțime de lucruri se întâmplă intern și extern pentru a facilita digitalizarea muncii, împreună cu colegii, clienții, lanțurile de valoare și partenerii externi.
Cu toate acestea, trebuie să spun că este întotdeauna bine să te întâlnești față în față cu oamenii. Calitatea și creativitatea unei întâlniri sunt, cu siguranță, altele. Așadar, încurajăm din nou întâlnirile cu clienții și evenimentele fizice, iar clienții apreciază acest lucru foarte mult. Și când se reunește echipa, creativitatea este mai mare și calitatea schimbului de informații este mai mare.
Îi încurajez pe toți să nu rămână doar în lumea digitală, deoarece suntem ființe sociale și trebuie să avem contacte și emoții, iar emoțiile pot fi mult mai bine transmise atunci când suntem împreună.
Trăiesc cu impresia că în timpul crizei coronavirusului oamenii au uitat puțin de abilitățile lor sociale, despre ce înseamnă să lucrăm împreună, să fim împreună, să ne bucurăm de asta și să nu ne temem.
Și, odată cu vaccinarea, avem acum o cale excelentă de a ieși din această situație și de a ne întoarce la vechea lume a lucrului fizic împreună, la a fi împreună susținuți de munca digitală.
Avem desigur și un efect secundar important. Vorbim mult despre amprenta de CO2. Când călătorim cu avionul sau cu mașina la serviciu, lăsăm o anumită amprentă. Și cu aceasta putem reduce această amprentă. Cu toate acestea, de cealaltă parte, va exista întotdeauna o nevoie să călătorești și să te întâlnești cu oameni.
Aș vorbi puțin despre Green Deal. Cum afectează BASF și industria chimică în ansamblu? Și care sunt obiectivele companiei?
Green Deal reprezintă o uriașă agendă politică, fiind și facilitată de pandemia de coronavirus. Iar Green Deal afectează multe aspecte ale vieții noastre. Există multe strategii pentru reducerea amprentei de CO2, dar Green Deal va avea un impact asupra modului în care trăim, asupra modului în care producem, asupra modului în care mâncăm. Multe lucruri sunt afectate de Green Deal.
Iar BASF susține pe deplin Green Deal și obiectivele sale, iar sustenabilitatea joacă un rol important pentru noi. Suntem așadar pe drumul către o economie circulară. De exemplu, la BASF lucrăm la proiecte precum ChemCycling, unde colectăm piese din plastic, le trecem prin ulei de piroliză și le refolosim printr-o tehnologie de integrare cu abur. Vrem să ajungem la posibilități de producție de peste 200.000 de tone în viitor.
Recent, a fost anunțat un mare proiect în cadrul căruia BASF lucrează la electrificarea industriei. Plănuim să construim parcuri eoliene mari în Marea Nordului, unul dintre cele mai mari parcuri eoliene offshore din lume, împreună cu RWE. Aceasta înseamnă că partea chimică, care este imensă, va fi alimentată de eoliene, iar aceasta se numește electrificarea industriilor, înseamnă crearea, prin eoliene, prin surse regenerabile, hidrogen verde, de exemplu, care ne poate alimenta apoi fabricile.
Vattenfall este un alt proiect în care avem o anumită cotă. Și aici facem multe în direcția electrificării industriei.
Cu toate acestea, încurajăm și politicienii de aici să sprijine industria. Am avut recent un atelier în care o companie chimică a spus că avem nevoie în România de cantități uriașe de surse regenerabile și acest lucru ar însemna mai multe eoliene, transport, rețea.
Dar nu numai. De asemenea, când privim în jurul Bucureștiului, vedem că avem nevoie de parcuri solare și de cantități uriașe de energie verde, de hidrogen verde. România are o poziție excelentă în acest sens. Din rolul meu de președinte la AHK aș dori să atrage atenția tuturor asupra acestui subiect important: pentru industria de aici, în viitor, în România, sunt necesare cantități uriașe de energie verde. Ar putea fi chiar un avantaj competitiv în viitor pentru România, deoarece există zone fantastice în Delta Dunării.
Conduceam odată din Constanța până în Delta Dunării, iar în acea zonă sunt multe dealuri; totul ar putea fi plin de eoliene. Începe deja să fie. Dar nu numai acolo, ci și în Munții Carpați. Există mult spațiu în țară pentru parcurile solare.
Deci România ar putea fi un lider în electrificarea industriei. Acum este o oportunitate extraordinară, care ar putea da o direcție dezvoltării industriei din această țară.
Acest lucru, combinat cu o educație bună, cu inovație, cu păstrarea talentelor în țară – aceasta este încă o provocare.
Și, revenind la întrebarea dvs. de la început: da, forța de muncă lipsește din ce în ce mai mult, din păcate. Și dacă nu mă înșel, chiar în weekend am auzit că 200.000 de oameni părăsesc an de an țara. Acest lucru nu poate continua și este păcat pentru această țară. Și adesea nu pleacă cei mai răi oameni, ci deseori pleacă talentele. Și trebuie să păstrăm talentele aici și să le oferim oportunități de a trăi și de a lucra în această minunată țară.
Nu există multe locuri în lume care să aibă o natură atât de bogată și pentru oameni acest lucru capătă și mai multă importanță.
Dacă aceste lucruri se pun cap la cap – un sistem educațional bun, un bun sistem de sănătate – și ele sunt combinate cu o perspectivă bună în privința joburilor inovatoare și plătite bine, există oportunități mari.
Acum trebuie să profităm de oportunitate în ceea ce privește fondurile de reziliență și recuperare semnificative care urmează să intre în țară.
Și nu pot decât să îi încurajez pe toți să tragă într-o singură direcție pentru a ajunge la o soluție bună pentru viitorul României.
Și acum, în special cu Green Deal, este nevoie de un nivel complet nou de colaborare, de cooperare între politicieni, societate, economie, între toate părțile interesate pentru a rezolva marile probleme, a aborda provocările, dar și a aborda marile oportunități.
Aș dori să revin la subiectul eolienelor offshore. România are, de asemenea, un potențial mare în acest domeniu, așa cum au arătat o serie de studii. Ați spune că v-ar interesa o investiție sau o colaborare pentru a dezvolta acest potențial?
BASF este destul de bine poziționată în România, având afaceri în erbicide-fungicide, de exemplu, pentru agricultură, apoi mergem în zona alimentară, în zona de construcții, în domeniul auto, îngrijirea personală și a locuinței, chimicale, rafinării. Practic facem multe și explorăm oportunități diferite. Și, bineînțeles, ne sprijinim clienților și dezvoltarea lor, explorăm posibilitățile pieței împreună cu clienții, explorăm oportunități de piață în domeniul circularității, durabilității și, desigur, explorăm noi posibilități, cum ar fi fermele eoliene. Așadar, explorăm totul. Dar dacă acestea vor deveni proiect nu vă pot spune.
De asemenea, ați menționat anterior că viitorul este legat de mobilitate. Ce face BASF în acest domeniu în România?
Lucrăm practic cu întreaga industrie auto. Din cifra de afaceri de aproximativ 60 de miliarde de euro din ultimul an, aproximativ 12,5 miliarde sunt legate de automobile la nivel global. În România avem afaceri de nivelul a sute de milioane de euro. De asemenea, o mare parte din afacerea noastră este legată de industria auto, de producătorii de nivel 1, nivel 2 și nivel 3.
Dar avem aici și OEM-uri (original equipment manufacturer – producător de echipamente originale = o organizație care produce dispozitive din piese componente cumpărate de la alte organizații, n.r.) cu Dacia și Ford. Și colaborăm excelent cu ambele companii. Dacia este un client bun pentru diferite aplicații, de la vopseluri, la diferite materiale plastice, catalizatori și așa mai departe. Colaborăm într-o gamă largă de industrii.
Același lucru este valabil și pentru membrii AHK, unde o mare parte din afacerile germano-române și a membrilor camerei au legătură cu industria auto și lucrează de aici pentru industria auto din Europa și de la nivel global.
Și, de asemenea, se merge tot mai mult către inovații, precum cele din Timișoara, Cluj, unde nume mari ale industriei auto germane investesc în hub-uri de inovație și în inovații. Dar acest lucru poate fi cu siguranță îmbunătățit cu un cadru politic bun, cu sprijinul politicienilor și cu o bună colaborare între industrie și politicieni, pentru ca România să devină un hub inovator, de unde oamenii nu mai pleacă, unde oamenii se întorc acum. Asta este ceva ce mi-ar plăcea să văd.
Mă plimbam recent prin munți în Bulgaria și am întâlnit câteva familii care mi-au spus: „Ne-am întors din Dortmund și vrem să trăim aici în Bulgaria, vedem acum mai multe oportunități în Bulgaria decât în Germania, pentru că lucrurile se dezvoltă aici și avem, de asemenea, o combinație excelentă de natură, apropierea de natură și calitatea vieții destul de bună… și vrem să fim alături de familiile noastre”.
Așadar, sper cu adevărat că voi întâlni turiști germani și aici pe Omu (vârful, n.r.), unde am fost în weekend, care să spună: „Da, m-am întors din Germania, sunt acum aici în România unde vreau să-mi construiesc viața și cariera”.
Ați anunțat recent un proiect de inovare pentru a sprijini start-up-urile și companiile inovatoare din România și din alte țări din Europa Centrală și de Sud. Ne puteți spune mai multe despre această inițiativă?
Pentru BASF, inovațiile joacă un rol cheie pentru viitor. Susținem startup-urile și avem o inițiativă numită „Innovation Hub”. Practic este ceva de genul unei competiții, recompensăm companiile inovatoare din România, dar nu numai, din regiunea pe care o numim „cluster de țări din sud-estul Europei”. Așadar, în acest cluster de țări dorim să găsim cele mai inovatoare companii din perspectiva noastră. Și invităm companiile să ia parte la inițiativa nostră de inovare. Nu vorbim doar despre chimie, vorbim despre tot felul de inovații pe care vrem să ne concentrăm, vorbim despre digitalizare. BASF lucrează acum și cu supercomputere. Avem un supercomputer în Ludwigshafen, unde analizăm și creăm noi structuri. Deci viitorul este aproape și avem nevoie de inovații, avem nevoie de startup-uri, nu numai cu o idee, ci și de startup-uri unde avem antreprenori, pentru a-i sprijini, pentru a le oferi un anumit sprijin, pentru ca visul lor de afaceri să fie împlinit și să vedem mai multe UiPath-uri care pleacă din România. Și am senzația că există mai multe.