Foto: PMB
Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a afirmat că împrumuturile de câteva miliarde de dolari care ar putea fi acordate României pentru proiectele din Inițiativa celor Trei Mări nu se potrivesc pentru proiectele de infrastructură, deoarece sunt menite mai degrabă pentru business-uri care generează venituri și profit.
Douăsprezece ţări din zona mărilor Baltică, Adriatică şi a Mării Negre au un proiect comun de creştere economică, numit Iniţiativa Celor Trei Mări. Statele din Estul Uniunii Europene îşi doresc să reducă decalajul de dezvoltare pe care îl au faţă de ţările din Vest. Aşa a apărut ideea de a conecta regiunea pe trei paliere: energetic, infrastructură şi digital. A apărut inclusiv ideea că, în cadrul acestei inițiative, se va construi o autostradă şi o cale ferată care să lege Constanţa de Gdansk, în Polonia.
Cu toate acestea, ministrul Transporturilor Cătălin Drulă afirmă, într-un interviu pentru Economedia, că „ideea că banii de acolo ar fi pentru infrastructură a fost un pic hazardată”.
Drulă vorbește în interviu și despre relația cu China, afirmând că ”nu suntem împotriva nimănui, vrem dezvoltare, dar vrem și o comunitate de valori. Vrem să știm că și drepturile omului sunt respectate, vrem să știm că și drepturile muncitorilor sunt respectate, și mediul, pentru că altfel competiția este complet inegală”.
Interviul integral cu ministrul Transporturilor Cătălin Drulă:
Filmare și montaj: Ovidiu Micsik, George Călin / Inquam Photos
Economedia: Ce soluții aveți pentru finanțarea proiectelor rutier și feroviar din inițiativa celor trei mări, și anume legarea portului Constanța de portul polonez Gdansk, o inițiativă pe care Guvernul României și-a asumat-o atât în relația cu Statele Unite, cât și în interiorul acestei inițiative.
Am avut o discuție și cu însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite. Această inițiativă, banii disponibili acolo sunt pentru proiecte care generează venituri. Nu sunt pentru proiecte publice care nu întorc venituri. Așa că zona aceasta de căi ferate și de drumuri nu prea se potrivesc în proiect, am concluzionat împreună. În schimb altfel de facilități, precum dezvoltarea de terminal cargo la Timișoara, acolo plătește cel care aduce marfă și generează venituri. E ca un împrumut pentru afacere, trebuie să îl dai înapoi. Nu sunt granturi, sunt împrumuturi rambursabile care se adaugă la deficit. Mai mult de atât, sunt făcute să fie returnate de acel vehicul, adică un vehicul financiar. Ideea că banii de acolo ar fi pentru infrastructură a fost un pic hazardată. E un pic seducătoare. Astfel că putem găsi niște proiecte, dar proiecte care sunt revenue generating.
Mari segmente din legătura rutieră este finanțabilă din fonduri europene. Drumul expres Arad – Oradea e parte din această legătură. Dar sunt finanțabile de zona de finanțare europeană.
A fost un pic neclar în spațiul public acest Three Seas Initiative. Dar el există pentru a finanța business-uri. Faci un terminal de cargo, e business. Ai investiția, îți plătesc oamenii în fiecare zi că trec marfă pe acolo, faci profit, returnezi și împrumutul.
Și tot în legătură cu SUA, ați fost un promotor al proiectului de lege pe 5G care a trecut ieri prin ședința de guvern, un proiect care frânează mult sau chiar face imposibilă participarea unor companii chineze la construirea rețelei. De asemenea ați fost promotorul principal al Ordonanței de Urgență care ține companiile chinezești și altele din afara Uniunii Europene și a țărilor. Aceste două lucruri sunt în mod evident și pe agenda Uniunii Europene și a Statelor Unite în ceea ce privește relația cu China. Vedeți acest parteneriat cu SUA o prioritate pentru dumneavoastră ca ministru al transporturilor?
Absolut și avem o relație foarte, foarte bună cu partenerii americani. Eu cred în claritate și cred că atunci când ești partener trebuie să spui lucrurile răspicat. Și de multe ori mi-aș dori și de la Uniunea Europeană să spună lucrurile mai clar. Relația aceasta ambiguă cu China nu cred că ne ajută în vreun fel. Nu suntem împotriva nimănui, vrem dezvoltare, dar vrem și o comunitate de valori. Vrem să știm că și drepturile omului sunt respectate, vrem să știm că și drepturile muncitorilor sunt respectate. Și mediul. Pentru că altfel competiția este complet inegală. Și dacă ne-am asumat în zona Nord – Atlantică un parcurs cred că ar trebui să stăm pe el. Și eu cred că aliații noștri apreciază din partea noastră determinarea și faptul că suntem eficienți.