Antreprenorul Dragoș Anastasiu, CEO al Eurolines România, afirmă că industria HoReCa, una dintre cele mai afectate de pandemia de coronavirus, poate fi susținută de stat prin introducerea unei taxe zero la nivelul salariului minim pe economie și propune un proiect-pilot care să fie aplicat timp de un an de zile, pentru a se cuantifica efectele bugetare și economice.
„Taxe 0 la nivelul salariului minim, proiect pilot HoReCa. Ar fi o compensație utilă pentru acest sector și ar da oxigen pentru ca noi să ne păstrăm oamenii în țară și să putem să facem turism de calitate, în special pentru străini”, a afirmat fostul președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), într-un interviu acordat economedia.ro.
Dacă se introduce această măsură, 150.000 de oameni „ar putea să aibă 900 de lei în plus pe lună, într-o industrie despre care se spune că are salariile cele mai mici”, a notat el.
„Noi venim și spunem: faceți un an ca măsură compensatorie. Atenție, impactul este mai mic decât impactul pozitiv al voucherelor de vacanță 2019, da?”, a adăugat acesta.
Cele mai importante declarații ale lui Dragoș Anastasiu:
- Noi ne tot rugăm de politicieni să reglementeze tips-ul sub o formă sau alta, cu sau fără impozitul ăla de 10% pe pe venit (…) ca toate lucrurile să iasă la suprafață, să fie transparente, ca oamenii să devină bancabili
- Per total, (…) s-au pierdut vreo 50.000 de joburi (în industria HoReCa) și va fi foarte greu să recuperăm lucrul ăsta
- În momentul de față avem de treabă și nu mai avem cu cine, pentru că oamenii s-au reorientat. Şi au plecat din țară, fie s-au dus în curierat sau știu și eu, în alte domenii și e foarte greu să-i mai recuperezi, extrem de greu.
- Situația e cruntă, este înfiorătoare. E greu să găsești (angajați), noi căutăm la Green Village de un an de zile un instalator și un electrician. Imposibil.
- Am avut pierderi semnificative, am avut prea puțin ajutor din partea statului, în sensul în care a venit fie şovăielnic, fie deloc, fie târziu
- Ce cred că ne-a mai învățat pandemia este să avem grijă de oameni. Şi când spun s-avem grijă de oameni mă refer la angajatori de angajații lor și la noi toți de turiștii noștri
Vezi integral VIDEO cu Dragoș Anastasiu, CEO al Eurolines România și fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România):
Filmare: Ovidiu Micsik și George Călin, Inquam Photos / Montaj: Ovidiu Micsik
Rep.: Bună ziua şi mulţumim că ne-aţi acordat acest interviu!
Dragoș Anastasiu: Cu mare drag!
Domnule Anastasiu, aș vrea să vă întreb cum a fost ultimul an și jumătate pentru dumneavoastră ca om de afaceri în general, și, în mod particular, ca om de afaceri din domeniul turismului și al ospitalităţii în sectorul dintre cele mai restricționate în această perioadă.
O minunăție! Ce să zic? Complicat, a fost un an mai complicat, plin de provocări, dar un an în care n-am avut timp să ne plictisim deloc, un an în care am gândit mult, am și implementat anumite lucruri dar, per total, un an pe care nu ni-l mai dorim așa prea curând.
Ca businessuri, din punctul de vedere al rezultatelor financiare, aţi reușit să mențineţi un echilibru?
Nu, noi pe grup am avut o pierdere de un milion de euro, pentru că absolut toate liniile de business care au mai rămas la noi după ce am vândut agențiile de turism au fost restricționate, tot ce înseamnă transport – de la taxi la rent-a-car, la autocare – inclusiv resorturile Green Village, Valea Verde, toate s-au confruntat cu restricții. Toate au avut un an complicat în spate și per total grup am avut o pierdere de un milion, în special în zona transporturilor.
Nici faptul că românii au rămas, la un moment dat au fost ținuți în țară de restricții, nu a compensat?
Ba da, pe zona, de asta spuneam că în special pe transporturi am avut pierderile, pe zona de turism am fost undeva break-even aşa, la 0-0, dar deși am avut așa, cu toții, senzația că românii au rămas în România și că partea sezonieră n-a avut de suferit, tot ce înseamnă litoral, sau Deltă, sau munte, totuși, a avut de suferit, pentru că au fost câteva luni de lockdown şi s-a dat drumul la activitate undeva pe prin luna iunie anul trecut, a început să își revină, cât de cât, prin iulie și din octombrie s-au introdus, din nou, restricții și a venit valul al doilea, al treilea, nu mai țin minte al câtelea, și, de exemplu, în Deltă, tot ce aveam ca şi rezervări făcute pentru noiembrie – decembrie, în cea mai mare parte au fost anulate. Deci, per total, am avut de suferit.
Ați avut un noroc inimaginabil, să zicem, vânzând Eurolines chiar înainte de pandemie?
Apoi a fost știință, nu noroc.
Da. Aşa e!
Am știut clar că va veni, am avut câteva telefoane, şi am spus acum e momentul, do it!
Dacă facem un joc de imaginație, aţi fi putut supraviețui?
Cred că da, am fi găsit soluții. Dar dacă aveam și transporturile, liniile internaționale, pe care le-am vândut cu trei ani înainte, ar fi fost dramatic. Adică liniile internaționale care au fost zero, ne-au căzut la zero, turismul, în general, a căzut la zero, hotelurile, rent-a-car, taxi şi așa mai departe, aveam tot ce înseamnă zonă restricționată și afectată profund şi ar fi fost complicat. Acuma, vreau să cred că am fi găsit soluții și așa, dar, sigur, a fost un noroc, s-a întâmplat exit-ul mai devreme și am avut și resursele necesare să ieșim din pandemie fără victime colaterale, cu oamenii în barcă, şi din punctul ăsta de vedere da, a fost un noroc.
Sunteți şi în Alianța pentru Turism – la nivel de sector al turismului și al ospitalității, cum ați observat? S-au pierdut businessuri pe drum?
Da.
Cifra de afaceri presupun că în mod clar că a scăzut.
Aici, la cifra de afaceri, știm despre ce e vorba, știm care sunt pierderile, depinde de sector – până la 80% au fost pierderi față de anul de referință 2019, și care va rămâne de referință în următorii ani. Unii au fost extrem de mult afectați, alții mai puțin. Per total, însă, ceea ce credem că putem spune astăzi cu cât de cât exactitate, este că s-au pierdut vreo 50.000 de joburi și va fi foarte greu să recuperăm lucrul ăsta chiar dacă avem de treabă, în momentul de față avem de treabă și nu mai avem cu cine, pentru că oamenii s-au reorientat. Şi au plecat din țară, fie s-au dus în curierat sau știu și eu, în alte domenii și e foarte greu să-i mai recuperezi, extrem de greu. Deci la ce înseamnă Alianța pentru Turism, am avut pierderi semnificative, am avut prea puțin ajutor din partea statului, în sensul în care a venit fie şovăielnic, fie deloc, fie târziu. În continuare, nu?, avem măsura, așa zisă 20% diferența cifră de afaceri 2019-2020, o măsură care se referă doar la anul 2020 și suntem în septembrie 2021 și banii n-au venit. Şi sperăm să vină până la sfârșitul anului, măcar o parte sa vină dintre ei. Deci e afectată industria masiv, relativ puține ajutoare, cei mari cu siguranță s-au descurcat mai bine decât cei mici care oricum erau subcapitalizaţi. Per total, eu cred că ne-am descurcat bine, pentru că, probabil că având această formulă de firme relativ sărace, cu patroni relativ bogați, ar exista resurse nu pe partea de firmă, ci pe partea de patronat, și atunci s-a venit cu bani cumva de acasă și foarte multe businessuri au fost ținute pe așa, pe flacăra mică, dar au reușit să supraviețuiască. Dar sunt businessuri care au murit, fără doar și poate.
Referitor la măsura aceasta pentru HoReCa, credeţi că s-au pierdut businessuri așteptând acești bani sau, și cele care vor primi, vor reuși să se salveze cu acești bani?
E greu de spus la nivel general. Unii da, alții ba, unii au supraviețuit, alții nu, unii au solicitat, nu au primit, au murit între timp și așa mai departe, deci este, a depins foarte mult de la om la om, de cât de pregătiți au fost. Acuma trebuie să ne fie foarte clar că pe zona HoReCa, dincolo de IMM Invest, unde doar IMM-urile au avut ceva acces, într-o zonă aproape nebancabilă, pentru că, până la urmă, trebuie să primești creditul de la bancă și banca trebuie să spună DA și toată partea asta de ospitalitate nu a fost bancabilă – în mare parte mă refer. A fost Măsura 2, așa-zisa Măsura 2 – capital de lucru, și ea nu s-a terminat nici acum, deci iarăși discutăm despre 2020, discutăm în aprilie, în septembrie 2021 și sunt 4.000 – 5.000 de firme care nu au primit bani, ceea ce înseamnă că unii au primit acum 7-8 luni, alţii au primit acum două săptămâni și unii deloc. Asta înseamnă distorsionarea pieței, dar ceea ce este mai, după părerea mea, chiar mai grav decât dacă nu s-ar fi dat deloc. Pentru că ok, nu se dă la nimeni și toată lumea vede cum supraviețuiește, dar așa, în momentul în care tu faci o măsură care este cu primul venit, primul servit și totul depinde de noroc, de cât de repede a introdus, deci nu contează ce business ai, cât de repede ai avut oamenii pregătiți să introducă cifrele alea și discutăm despre câteva ore între primul și numărul 20.000, câteva ore – deci nu discutăm despre…, c-a dormit unul vreo două zile, s-a trezit de pe coclauri și a introdus, nu? Discutăm de 2 ore. Faptul că unii primesc acum și alții primesc peste un an și ceva este inacceptabil din punctul meu de vedere. În ceea ce privește – și nici nu s-a terminat măsura, în ceea ce privește măsura de 20%….
Aici teoretic nu este pe primul servit, ci se adresează tuturor.
Nu este pe primul venit, primul servit. Așa este, dar deocamdată nu se împarte nimic.
Eu am speranța și încrederea că se vor împărți, că vor veni banii, dar aici complet, deci e pro-rata, și probabil că va fi jumătate din suma solicitată undeva până la sfârșitul anului, și jumătatea cealaltă, eventual, anul viitor. Deci, e complicat să trăiești așa. Foarte complicat în felul acesta, dar e Darwin, nu? Ăia puternici supraviețuiesc, ăia mici…
Practic, măsurile statului n-au fost nici foarte corecte, nici foarte predictibile. Ce aşteptaţi de aici încolo?
Nici la timp. Problema a fost timpul. Chiar dacă se dădea un sfert, da? Dar să se dea atunci când au toți nevoie. Repet, cei care sunt mai mari și care au pus deoparte și care au fost, au avut management de risc, au avut management financiar, s-au descurcat, se vor descurca. Problema e la cei foarte mulți și relativ mici pe care îi avem, este o industrie extrem de fragmentată și la…, în special la restaurante și agenții de turism, ceva mai puțin la hoteluri, dar și acolo este o industrie fragmentată. Cei mai mulți au fost cu spatele la zid.
Ar mai putea statul să mai facă ceva acum, ar mai trebui să mai facă sau ar trebui să lase, pur și simplu, piața să își revină de la sine?
Asta este vechea noastră glumă să nu ne mai încurce, să ne lase în pace, da? Eu cred că există măsura despre care se tot discută – taxe 0 la nivelul salariului minim, proiect pilot HoReCa – mie mi se pare, dincolo de problemele care vin cu o astfel de regle… posibilă reglementare, c-ar fi o compensație utilă pentru acest sector și că ar da oxigen pentru ca noi să ne păstrăm oamenii în țară și să putem să facem turism de calitate, în special pentru străini. Am avut chiar și astăzi o discuție, și avem permanent cu autoritățile, și înțelegem, fără doar și poate, că nu ar trebui să existe excepții, că n-ar trebui să existe măsuri discriminatorii, că nu ar trebui…, că ne trebuie studiu de impact, că se suie în capul politicienilor celelalte industrii etc. etc., le înțelegem perfect, da? Venim și spunem, însă, atâta timp cât statul român a dovedit că vrea și poate să susțină anumite industrii – industria IT, industria construcțiilor, nu știm de ce nu ar trebui să susțină, nu înțelegem de ce n-ar susține și industria turismului. Per total. Cum? Ok, aicea discuțiile sunt diverse.
Ați vedea o astfel de măsură implementată temporar? Deși vedem la nivelul industriei IT că şi acolo era gândită temporar și s-a prelungit.
Da. Tot de politicieni depinde. Dacă spui că e temporar, apoi să fie temporar, da? Dacă e ca la IT că se prelungește, înseamnă că e benefic, nu? Noi venim și spunem: faceți un an ca măsură compensatorie. Atenție, impactul este mai mic decât impactul pozitiv al voucherelor de vacanță 2019, da?
Dar ne puteţi da o cifră? Că nu am văzut nici un studiu de impact privind această măsură.
Da, 1,5 miliarde, da?, este impactul real pe buget, fără să luăm în calcul – am luat în calcul TVA-ul – da? Dar fără să luăm în calcul efectele de consum. Banii ăia vor fi în piață și vor intra în consum, deci TVA-ul l-am scos, am zis că oricum intră banii în consum, că altfel e 1,8 miliarde, 1,5 miliarde. 1,5 miliarde înseamnă 300 de milioane. Păi în 2019 s-au emis vouchere de vacanță de 300 și milioane de euro, care s-au eliminat. Bun, ai luat, ai scos voucherele de vacanță care se duceau ca beneficiu principal la cei din zona bugetară, da? Acolo s-au dus. Efectul secundar în industria turismului – benefic, fără doar și poate. Acum, este o măsură directă pentru industria turismului și anume pentru angajații din industria turistică, adică nu pentru cei de la buget, ci pentru cei privat. Acum, brusc, nu mai sunt bani. Bun. în schimb, avem bani pentru alte proiecte, eu nu vreau să contest investițiile necesare la nivelul primăriilor etc. etc., fără doar și poate sunt necesare. Întrebarea este unde vii cu o balanță între investiții și forța de muncă,resursa umană. Noi avem 400.000 de oameni în zona asta, de turism, dintre care 200.000 lucrează direct, probabil acum mai puțin 50.000, o să vedem. Şi 200.000 lucrează ca efect al industriei turismului, dar, hai să zicem, sunt 150.000 de oameni care ar putea să aibă 900 de lei în plus pe lună, într-o industrie despre care se spune că are salariile cele mai mici, industria HoReCa. Acuma, în industria HoReCa salariile sau veniturile nu sunt numai salariile nete ci vine tips-ul, noi ne tot rugăm de politicieni să reglementeze tips-ul sub o formă sau alta, cu sau fără impozitul ăla de 10% pe pe venit – au zis că nu vor să bage taxe, ok, nu băgați taxe, luați-l ca atare dar reglementaţi-l, ca toate lucrurile să iasă la suprafață, să fie transparente, ca oamenii să devină bancabili, ca să nu se mai spună că este o industrie care nu-și plătește oamenii etc. etc., hai să luăm toate veniturile, deci…..
Astfel ar putea să se vadă şi venitul real la nivelul angajaților…
Da, să vedem despre ce vorbim. Ați întrebat ce poate să facă, ce mai poate să facă statul. Păi asta poate să facă – taxe 0, proiect-pilot un an la nivel HoReCa. Ar fi o măsură compensatorie pe de o parte, și o măsură, zicem noi, benefică pe de alta, cu efect bugetar de primă rundă, primă și a doua, să zicem, că eliminam TVA-ul, de 300 de milioane de euro, care au fost bugetul voucherelor de vacanță în 2019. Atunci am avut bani….
Deci ar fi o sumă suportabilă…
Și cu efecte benefice pentru industrie. Iar oamenii ăia vor consuma, deci banii ăia, iarăși, încep să se vadă. Sigur, o să vină să ne spună toți politicienii, oarecum pe bună dreptate, banii ăia se duc pe frigidere, produse în străinătate, sau pe televizoare produse în străinătate. Ok, bun, dar poate ne apucăm şi noi să producem frigidere și televizoare, da? Dacă tot sunt bani în piață. O măsură controversată, eu înțeleg controversa politică, pe de altă parte eu cred că, și îmi asum lucrul acesta, știu că o să primesc foarte multe înjurături din diverse alte părți, eu cred că este o măsură care ar putea fi încercată timp de un an de zile să vedem ce iese.
Pentru că ați vorbit de forța de muncă, aș vrea să vă întreb, dumneavoastră, pentru business, de unde vă atrageţi oamenii? Cum estimați că va fi acum, în acest val 4, în care oamenii se tem să mai intre în sectorul HoReCa, pentru că este o instabilitate, și dacă vedeți că vor lucra oamenii din străinătate, că avem, vedem cum se ridică de la an la an pragul de muncitori din străinătate?
Situația e cruntă, este înfiorătoare. E greu să găsești, noi căutăm la Green Village, de un an de zile căutăm un instalator și un electrician. Imposibil. Sigur, puteți să veniți să spuneți: plătiți-i dublu. Ok, plătesc dublu, dar, din păcate, eu am pierderi acolo pentru că țin deschis 9 luni și vreau să lărgesc sezonul și, dacă-i plătesc dublu, pot să și închid, la fel de bine. Să facă alții care-s mai deștepţi, da? La fel, și ce-i? Eu n-aș vrea să plătesc oamenii dublu? Aș vrea, dar trebuie să am și veniturile pe măsură. Ori, pe de altă parte, se spune că turismul românesc e scump. Și prost. Şi prost, pentru că nu ai cu cine, da? Deci nu ai calitate. Întrebați de unde iau oameni? Păi de la școală, copii. Da..? Liceeni, clasa a XII-a, tineri studenți care vin, stau o lună, stau două, stau 5 zile sau 7 zile, pleacă….
Mai bine decât nimic…
Sigur. Dacă mergeți la Green Village, cineva vă pune ceva, o ciorbă, pe masă, da? Dar Şi aia poate să fie servită într-un fel, în altul, mai repede, mai încet, nu? Cu gust, fără gust. Nu vreau să spun că la noi e fără gust şi-ncet și prost; vreau să spun, însă, că este foarte greu. Extrem de greu. Ori, dacă vrei, nu ştiu, am fost la un moment dat, nu foarte demult în Mallorca și mă uitam că, la nivelul chelnerilor, erau numai cu maximă experiență, gen, am fost impresionant să văd oameni în vârstă, părerea mea, la pensie, şi care făceau lucrul ăsta, se vedea că fac de o viață întreagă, da? Adică și un cu zâmbet, și cu… Dar știau, ştiau meniul, îţi făceau consultanță, era… La noi….
Vedeți ca soluție aducerea de muncitori din străinătate, care trebuie să învețe și limba?
Mda, în momentul de față, mi-e teamă că e singura soluție și nu e una bună. Dar e singura soluție, pentru că altfel nu știu ce se-n…. Bun, ar mai fi să-i aducem pe ai noștri, din străinătate, înapoi, doar că aici ne izbim de multe alte treburi, dincolo de salariu. Ne izbim de un sistem de sănătate precar, de un sistem de educație pentru copii precar, de trafic infernal pentru oameni când vor să plece prin vacanță, deci repatrierea ar fi extraordinară, dar e complicată. Expații, da, sunt o soluție, şi nu degeaba s-a ajuns cu contingentul anul ăsta la 50.000. Deci acolo este soluția. Dar, vă spun din proprie experiență, am avut 10 la Green Village din Sri Lanka. Complicat, complicat rău, rău. Așa sună ușor. Altă cultură, altă religie, altă mâncare, nu ştiu româna… Nu-i uşor.
După ce s-au redeschis granițele, am văzut că mulți români au luat calea Greciei, și nu numai. A greşit cu ceva turismul românesc, în această idee, ar fi putut cumva să îi păstreze pe români, ar fi putut schimba ceva în mod radical?
Turismul românesc greșește de 30 de ani. Bine, probabil şi mai de mult, dar acuma ce putem noi să vedem greșește de foarte mult timp. Turismul? Turismul e o opțiune, pur și simplu, unde îmi place mai mult să fiu – pe de o parte, pe de altă parte, lumea vrea mereu altceva. Deci eu îi înțeleg pe cei care pleacă în străinătate, da? Şi nu mă refer aici numai la prețuri sau la servicii, mă refer, pur și simplu, la opțiune – vreau să mai văd și altceva, zic unii, şi din punctul ăsta de vedere e de înțeles. De asta eu tot spun că soluția nu este să păstrăm românii în România, ci să aducem străini în România, da? La fel cum spun că toată problema asta demografică de plecat din România nu e să nu lăsăm tinerii să plece afară. Și eu am fost unul dintre ei, și am beneficiat foarte mult de faptul că am trăit 15 ani în Germania. Problema e cum îi aducem înapoi. Asta este tema. Deci, ce putea să facă turismul românesc mai demult este să zâmbească mai mult către ai noștri clienți și, în felul acesta, să îi facă să își dorească să rămână în România – ce încercăm noi în Delta Dunării și mai încearcă și alții, mai complicat puțin, pe litoralul românesc. Altfel nu știu dacă acum, recent, putea să facă turismul altceva, că doar nu putea să le ia pașapoartele sau să-i oprească să plece în Grecia. În afară de Bulgaria, ne-au ajutat ceilalți, cumva, că Bulgaria a zis „liber, faceți ce vreți”, ceilalți, totuși, au avut niște restricții și care s-au şi înrăutățit la un moment dat, pe parcurs, acum mai recent – fie că un test COVID, fie că vaccin obligatoriu sau cine ştie ce alte restricții, deci, în pofida restricțiilor, românii au plecat, dar, în același timp, hai să fim serioși, ce a fost pe litoralul românesc, anul acesta, a fost de senzație – în toate felurile spus senzație. Călcat pe picioare, pus cearșaf în apă, da?, că nu mai aveau loc pe plajă, deci a fost și în România, da?, ceea ce se cheamă „revenge tourism”. Lumea s-a revanșat, a vrut să plece undeva și, eu cred că, în Romania, s-au depășit cifrele anului 2019, în timp ce Grecia și Turcia sunt sub anul 2019 deci, da?, vasele comunicante. A profitat turismul românesc.
Aș vrea să vă întreb cum credeți că pot ajuta tehnologia, digitalizarea, sectorul turismului? Aţi dat, într-un interviu de anul trecut, exemplul FlixBus, despre care spuneaţi că este o companie de tehnologie și care a rivalizat și era pe cale sau chiar a furat din businessul Eurolines. Şi dumneavoastră ați și investit recent în platforma de rezervări EpicVisits, care din nou reprezintă tehnologie.
Nu l-a furat, l-a luat cu totul și l-a terminat. Iar EpicVisits e un fel de booking.com. Da, așa ar trebui să fie, pur tehnologie. Dar, sigur că tehnologia e și prezentă și va fi din ce în ce mai determinantă în tot ce facem și, mă rog, începem de la…, de dinainte de check-in, check-in online, de exemplu, nu mai trebuie să mă duc, sau check-out, da? Fac check-out, plătesc cu cardul și am plecat din cameră și am terminat discuția. Da? Așa. La rent-a-car, de asemenea, nu mai trebuie să stea cineva după mine cu contracte, cu aia, mă duc, iau o cheie dintr-un box din acesta. Sau cu aplicația direct, mă duc la mașină, deschid mașina, deci toate chestiile astea vor fi legătura între client și recepție – care poate să fie tehnologizată – cum își face cineva o rezervare la masaj, cum își face cineva o rezervare la știu eu ce excursie și așa mai departe. Dar chiar și înainte, modalitatea prin care interacționează clientul cu hotelul respectiv sau cu agenția de turism și la care tehnologia își spune cuvântul, da?, cât de rapid fac toată treaba, cât de multă comparație poate să facă tehnologia pentru mine, da?, să vină la Green Village să spun ok, vreau la Green Village în perioada cutare, cutare și sunt toţi acolo să întrebe sistemul: „dar altundeva, în Deltă, găsesc mai bine decât la voi?” Şi eu să-i spun că, adică să-l ajut pe om să își dea seama că mai bine decât la noi nu se poate nicăieri – glumesc – dar astfel de chestiuni se va.. Avem, dacă vă uitați acuma la noi, tot așa la Green Village vă dau exemplu, aveam robot, care dă răspunsuri oamenilor, da? Dacă voi intrați, acum, pe www.greenvillage.ro, vă iese un nene care vă zice: „ce vrei să știi de la mine”? El are răspunsuri la câteva întrebări, alea clasice, așa, nu le știe chiar pe toate, inteligența artificială învață. Dar pe măsură ce o să îl întrebați toate nebuniile din lume, el o să învețe răspunsurile de la angajații noștri și o să zică: aha, am mai învățat ceva. Pot să spun și unde parchez mașina când te duci la… și așa mai departe. Iar lucrurile astea se întâmplă deja, da? Le vedem live, le simțim. Ăsta, proiectul nostru, este primul în hotelărie în România, împreună cu Druid, cu firma lui Liviu Drăgan – un prieten de-al meu și membru RBL, am făcut acest proiect cum vedeți deja, live pe greenvillage.ro.
O altă măsură pe care ați luat-o în resorturi a fost să transformaţi cazările într-un fel de birouri, de work from …
Work from anywhere.
Work from anywhere. Aș vrea să vă întreb dacă ăsta este viitorul sau este doar ceva temporar, de pandemie, și trecător?
Nu, ăsta e viitorul. Mă uitam acuma că TUI, în Germania, a schimbat… Fiică-mea trăiește în Germania și a muncit de acasă, dar n-a putut să plece în străinătate, adică era muncă de acasă dar nu de oriunde de acasă, ci numai de la casa ei, da? Eh, acuma s-au schimbat modelele de lucru și, de exemplu, ieri am citit, sau alaltăieri – mă uitam la TUI în Germania, 40 de zile pe an poa’ să lucreze de unde vor ei. De unde vor ei. Şi-ăsta va fi un model – să fie work from hotel, nu neapărat from un hotel din țara mea, ci from anywhere. Noi am avut la Valea Verde de exemplu, în Transilvania, 3 luni a stat o familie de olandezi, da? Trei luni. It-iști. Atât de tare le-a plăcut, până la urmă și-au cumpărat și o casă în sat. Deci, ăsta este, după părerea mea, viitorul. Oamenii nu vor mai muncit decât hibrid, se vor duce dacă vor, sau dacă îi lasă cineva să se ducă la birou cel puțin pe jumătate din timp, 50% din timp, e nevoie și de socializare – mulți care au stat acasă își doresc să vină la birou, și e normal să fie așa – dar eu cred că va fi hibrid și va fi hibrid from anywhere. Da? Acum a fost la Starbucks, Alina vroia ceva de la Starbucks. Erau vreo 2-3 care lucrau de acolo, da? La noi au fost de la Bosch, au fost doi tineri care au lucrat de la noi. Habar nu aveam, am auzit vorbind germana și i-am întrebat ce, cum și în ce fel, și erau într-o săptămână de la Bosch, că noi am transmis către companii programul acesta, și ăştia – „da, ne-au dat de la HR și am venit la voi”. Super încântați! Vedeți, de exemplu, pe Facebook-ul nostru, un interviu cu tinerii ăştia doi de la Bosch. Ăsta va fi viitorul.
Îl vedeți acum….
Între noi fie vorba, că e pandemie, că nu e pandemie: păi decât să stai între betoanele astea pe aicea, sincer, da? Şi să lucrezi de acasă, eventual, păi nu mai bine stai în Delta Dunării sau în Transilvania sau în Bucovina sau ştiu şi eu pe unde şi… Noi am făcut asta cu toată compania, faptul că în pauza aia pe care o ai – zece minute, un sfert de oră, faci pauză din când în când, ieși afară, auzi păsărelele, auzi copacii. Este un alt sentiment… Seara te sui într-o barcă, ieși puțin la o plimbare… Ce-ai nevoie de mai mult…?
Per total, a schimbat pandemia modul nostru de a călători, de a face turism și ce lucruri sunt aici să rămână?
Da, acum, pe termen scurt, cu siguranță a schimbat, asta-i fără doar și poate. Măsuri igienice mai ample, mai draconice și așa mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, cu siguranță, lucrurile s-au schimbat. Eh, ce va.. ce va rămâne? Ce va rămâne…? Acuma, sentimentul meu este că lumea se va întoarce repede la cutumele de dinainte. Ăsta e sentimentul, nu cred că se vor schimba atât de multe lucruri sustenabil. Dar work from anywhere cred că va rămâne, digitalizare – bine, nu ne-a învăţat pandemia digitalizarea, dar ne-a accelerat digitalizarea. Astea vor rămâne – check-in, să intri cu amprenta pe ușă, deci toate nebuniile astea, inteligența artificială – vezi proiectul nostru de la Green Village. Toate astea se vor fi accelerat deja și vor accelera și în perioada următoare. Acuma, până la urmă, oamenii vor să călătorească, hotelul va fi hotel, nu cred că aici se vor schimba radical foarte multe lucruri. Ce cred că ne-a mai învățat pandemia este să avem grijă de oameni. Şi când spun s-avem grijă de oameni mă refer la angajatori de angajații lor și la noi toți de turiștii noștri, ca să zic așa. Deci această „care”, „to care” – lucrul acesta cred că s-a învățat sau sper ca s-a învăţat mai mult în perioada asta și că lumea îl va aplica atât în interiorul companiilor, cât și în afară.. Ori sentimentul ăsta, în afară, nu se… Că avem grijă de turiștii noștri – ok. Dar în interior avem grijă? Pentru că ele sunt legate, ştii? Nu poți să ai grijă de turiștii tăi dacă în interior nu ai grijă. Şi-atunci, da, nu știu cum a fost în alte părți, dar la noi aproape fiecare întâlnire începea cu „cum vă simţiţi, cum sunteţi, cum vă e, vă sunt familiile?”, întrebări pe care le puneam foarte, foarte rar înainte, dar acuma, deodată… Şi unii s-au vulnerabilizat,au spus că au teamă…