Sursa foto: Colaj Economedia
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat într-un interviu pentru Economedia că, în următoarele 12 luni, între 15 și 17 miliarde de euro vor intra în economia României, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fondurile europene de coeziune.
„Am avut investiții efective din PNRR de vreo 4,5 miliarde de euro și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde de euro. Iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde. Deci suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent”, afirmă Dragoș Pîslaru.
Potrivit lui, aceste fonduri vor funcționa ca un pachet de stimul pentru economie, într-o perioadă cu măsuri fiscale prociclice, în condițiile în care economia încetinește, și vine și un „ciocan în cap” din noile taxe.
„Nu arată foarte bine. Iată: 15-17 miliarde de euro minimal care ar trebui să intre în următoarele 12 luni vor face ca economia să repornească 100%. Cu inflație, într-adevăr. Dar sectorul de construcții, sectoarele de servicii, sunt o mulțime de lucruri în ecosistemul economic care vor beneficia de niște sume absolut considerabile”, afirmă ministrul.
Dragoș Pîslaru mai subliniază că, în ciuda faptului că unele proiecte vor fi fazate și amânate, antreprenorii cu proiecte avansate vor avea certitudinea că proiectele lor vor fi finanțate.
Spitale și autostrăzi finanțate din coeziune
Dragoș Pîslaru mai subliniază că viitoarele discuții la Bruxelles vor pune accent pe nevoia României de a construi din fonduri de coeziune spitalele și autostrăzile care nu mai pot fi finalizate cu fonduri din PNRR.
În politica de coeziune avem 31 de miliarde de euro din care acum absorbția efectivă este undeva la 16%. Voi merge la Bruxelles zilele următoare tocmai pentru a discuta faptul că, în cel puțin două cazuri concrete, în cazul spitalelor și în cazul lucrărilor de infrastructură – autostrăzi, cale ferată, metrouri – am dori să ducem la maximul posibil alocările pe coeziune pentru aceste zone”, a spus ministrul.
El susține că va negocia o recalibrare a resurselor, pentru ca proiectele cruciale din PNRR, care acum nu mai au finanțare, să poată fi recuperate.
„Această logică va fi pentru toate proiectele importante. Este adevărat că vor rămâne proiecte care nu vor putea fi acoperite din coeziune. Și atunci există această idee fie a le suspenda, așteptând următoarea programare, fie de a vedea în ce măsură pot fi făcute de autoritățile locale, cu posibilitatea ulterioară de a găsi retrospectiv o prindere pe decontări, dacă este cazul, prin rezerve pe care le-am mai avea în implementare”, spune ministrul.
Întrebat dacă astfel vor putea fi mutate pe coeziune proiecte din PNRR precum spitale regionale, metroul de la Cluj, metroul din București, trenurile cu hidrogen sau alte lucrări de infrastructură, ministrul a răspuns „categoric”.
„Abordarea pe care noi avem acum este ca pe Programul de Transport și pe Programul de Sănătate să prindem cât mai multe din proiectele care au și un grad de maturitate”, a subliniat el.
Însă, realist, ministrul nu crede că aceste proiecte nu vor putea fi finanțate integral din fonduri de coeziune. „Vom putea finanța până la perioada de programare viitoare, prin etapizare, astfel încât ele să poată continua, având în vedere că sunt proiecte care au durate lungi de implementare”, explică ministrul.
Interviul integral cu Dragoș Pîslaru
Economedia: Ați renegociat recent Planul Național de Redresare și Reziliență cu Comisia Europeană. S-a ajuns la un acord astfel încât să salvăm o parte considerabilă din cele 28 de miliarde de euro alocate inițial pentru România. 7 miliarde de euro din împrumuturi au fost pierdute. Ce se întâmplă de acum încolo cu PNRR? Cum vă asigurați că până la sfârșitul verii lui 2026 vor fi finalizate toate aceste proiecte care nu au fost implementate până acum în valoare totală de 21 de miliarde de lei. Sunt foarte multe proiecte. Cum vă asigurați că putem să primim o cea mai mare parte din acești bani?
Dragoș Pîslaru: În aceste două luni de mandat deja s-au întâmplat foarte multe lucruri bune. PNRR-ul la venirea Guvernului era cumva blocat în discuțiile între Comisia Europeană și Guvern. Guvernul nu recunoștea că avem o problemă și că nu terminăm niște lucruri și aștepta cumva să se activeze Comisia Europeană să ni le dea jos. Era o așteptare reciprocă care nu ne facea cinste.
Venirea mea și a acestui Guvern a însemnat, în primul rând, reluarea discuțiilor cu Comisia Europeană pe niște lucruri foarte simple și clare.
În primul rând, să ne asigurăm că nu pierdem niciun euro din zona nerambursabilă, 13,55 miliarde de euro. Am luat toate proiectele mature sau cu șanse foarte, foarte mari să le terminăm și le-am mutat pe zona de grant, ca să putem fi siguri că luăm toți banii nerambursabili.
Pe partea cealaltă am luat proiectele pentru care au existat justificări, pe analizele noi făcute de fiecare minister de linie și am încercat să vedem, pe de o parte, cât de mult putem salva și termina până pe 31 august 2026, iar pe de altă parte, cât ne permite spațiul fiscal să ne împrumutăm, pentru că toată zona de împrumut se duce direct în deficit.
În acest proces, care a fost destul de dificil, am ajuns la o versiune într-un preacord cu Comisia Europeană, pe care o formalizăm acum. Comisia ar trebui ca în septembrie să își dea acordul, iar în, 20 octombrie să avem și acordul Consiliului. Aceștia sunt pașii de reașezare a PNRR-ului pentru ultimul an de implementare. Asta s-a întâmplat în prima lună.
În a 2-a lună, în august, ne-am concentrat pe un lucru legat de mitologia PNRR, și anume ce este în PNRR. Era foarte complicat până acum de spus ce era în PNRR, pentru că se supracontracta masiv. Pe 28,5 miliarde de euro se contractaseră 47,4 miliarde euro.
În spațiul public se mai știau niște spitale, niște autostrăzi, dar discutăm în practică de undeva spre 20.000 de proiecte.
Atunci am stat cu primul ministru și cu Ministerul de Finanțe și am stabilit o ordonanță de urgență care să permită curățarea PNRR de supracontractare. În septembrie vom avea pentru prima oară public lista proiectelor pe care le finanțăm. Asta înseamnă predictibilitate, înseamnă că Ministerul de Finanțe știe ce plătește ceea ce privește prin facturile din PNRR și toată țara va putea să vadă de fapt ce finanțăm și care stadiu.
Economedia: Ce proiecte vor fi incluse pe această listă, cum ar trebui să arate aceste proiecte care ca ele să meargă mai departe pe PNRR, care sunt criteriile și dați-ne câteva exemple dacă puteți.
Dragoș Pîslaru: Cu prilejul renegocierii, memorandumurile de la ministerul investițiilor și proiecte europene care de obicei erau confidențiale, acum au fost publice, deci știm foarte clar inclusiv în spațiul public care sunt investițiile și componentele care sunt finanțate acum.
Pasul doi înseamnă că fiecare minister de linie trebuie prin memorandum să spună care sunt proiectele efective în anvelopa financiară și în ținta pe care o are pe fiecare investiție și componentă. Din proiectele de apă-canal pe care le am, cu câte mă încadrez în anvelopa financiară?
Este important că pe baza acestei ordonanțe o să avem lista proiectelor care rămân, o listă de rezervă – și aici este ceva ce mai urmează să clarificăm în perioada următoare ca să ne păstrăm un buffer – și lista proiectelor care nu mai sunt în PNRR și pentru care trebuie să găsim alte surse de finanțare pentru cele care chiar au început și trebuie terminat.
Economedia: Ce se întâmplă cu aceste proiecte, de unde găsim aceste surse de finanțare. Mai avem și multe alte proiecte, programe europene care și ele sunt supracontractate.
Dragoș Pîslaru: Pe de altă parte, în politica de coeziune avem 31 de miliarde de euro din care acum absorbția efectivă este undeva la 16%. Există flexibilitate. Voi merge la Bruxelles zilele următoare tocmai pentru a discuta faptul că, în cel puțin două cazuri concrete, în cazul spitalelor și în cazul lucrărilor de infrastructură – autostrăzi, cale ferată, metrouri – am dori să ducem la maximul posibil alocările pe coeziune pentru aceste zone. Asta presupune realocării în cadrul anvelopei globale pe care o are România, poate o reașezare între Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională. O recalibrare a resurselor pentru ca proiectele cruciale din PNRR, care acum nu mai au finanțare, să poată fi recuperate. Această logică va fi pentru toate proiectele importante. Este adevărat că vor rămâne proiecte care nu vor putea fi acoperite din coeziune. Și atunci există această idee fie a le suspenda, așteptând următoarea programare, fie de a vedea în ce măsură pot fi făcute de autoritățile locale, cu posibilitatea ulterioară de a găsi retrospectiv o prindere pe decontări, dacă este cazul, prin rezerve pe care le-am mai avea în implementare.
Economedia: Există șanse ca proiecte pentru care s-au pierdut bani din PNRR, de exemplu spitale regionale, de exemplu metrou de la Cluj, de exemplu metroul din București, trenurile cu hidrogen, alte lucrări de infrastructură, există șanse ca acestea să fie mutate pe fondurile de coeziunie pentru perioada 2021-2027?
Dragoș Pîslaru: Categoric, abordarea pe care noi avem acum este ca pe Programul de Transport și pe Programul de Sănătate să prindem cât mai multe din proiectele care au și un grad de maturitate. Ceea ce cred însă că se va întâmpla este va exista o structură de tip blended-finance, adică o finanțare mixtă, în care nu vom putea finanța din coeziune integral proiectele respective, ci vom putea finanța până la perioada de programare viitoare, prin etapizare, astfel încât ele să poată continua, având în vedere că sunt proiecte care au durate lungi de implementare. De aceea, spitalele cele 9 spitale care au rămas în PNRR sunt cele pe care le putem termina până pe 31 august 2026. Cele care se termină de fapt în 2027 sau poate chiar mai târziu sunt cele pe care le vom etapiza astfel încât să le putem asigura finanțarea din coeziune.
Economedia: S-au pierdut totuși 7 miliarde de euro pe PNRR. Cine răspunde pentru pierderea tuturor acestor bani?
Dragoș Pîslaru: Rolul pe care îl am la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu este să stau să judec ce au făcut cei de dinaintea mea sau să caut vinovați. Rolul meu este să repar lucrurile pe care le aveam de reparat. De aceea a trebuit să repunem pe făgaș întreg PNRR-ul, pentru că altfel nu doar că pierdeam 7 miliarde de euro, aveam un potențial de până la 12 miliarde să nu mai putem să continuăm ca finanțare.
Din perspectiva mea, problema este una sistemică. Modelul pe care l-a ales România pentru câțiva ani a fost un model de a arunca bani în investiții, punându-le pe toate pe masă în același timp și a nu termina nimic pentru că te-ai împrăștiat prea tare.
Nu este vorba doar de PNRR, ci de toată supracontractarea pe Anghel Saligny, supracontractarea pe PNRR, supracontractare pe anumite axe de coeziune. A fost o vrie de contractare de proiecte în care Ministerul de Finanțe părea că nu este foarte mult implicat. La un moment dat, Ministerul de Finanțe închisese robinetul când a început să vadă că deficitul se duce foarte sus. Și atunci actorii se păcăleau între ei: ministerele contractau, evident, inclusiv în context electoral, Finanțele spuneau că nu au bani și nu mai dau plăți, iar proiectele nu avansau pentru că nu erau plătiți antreprenorii.
Ca ordin de mărime v-am dat numai pe PNRR, dar global probabil că suntem undeva cumulat la 100 de miliarde de euro. O cifră care este ieșită din comun față de resurse care sunt probabil, dacă stăm să însumăm, la 50 și ceva de miliarde de euro.
Noi avem, cel mai realist cu putință, undeva la 50 de miliarde de euro de promisiuni și contracte de finanțare care au fost puse puse pe masă, inclusiv stadioane.
Acest model de a începe de toate și a nu termina prea multe este un model falimentar, care nu ține numai de o persoană sau de cealaltă, e vorba de un model economic.
Cum am avut acum câțiva ani modelul acela cu creșterea bazată pe salarii, wage-led growth, acum a fost acest al doilea pariu teoretic făcut în laboratoarele partidelor, de investment-led growth (creștere bazată pe investiții, n.r.). Nu e neapărat o idee greșită, dar contează cum o implementezi și ce posibilități ai. Dacă te duci pe investiți, nu poți fi populist, deci nu poți arunca banii cu elicopterul și în același timp să crezi că o să ai și banii pentru toate investițiile.
România încă are investiții de bază pe care trebuie să și le facă. Multe din investițiile pe care le avem acuma și rămânem cu ele în aer sunt investiții necesare. Avem toată țara cu apă-canal, toată țara cu utilități, avem infringement-urile pe mediu, avem zona de energie, zona de transport. Avem foarte multe proiecte pe care trebuia de 30 de ani să le facem și da, trebuiau puse pe masă. Dar nu a existat o logică elementară în sistematizarea și prioritizarea proiectelor.
Este un rol crucial pentru MIPE și pentru mandatul pe care îl am. Parteneriatul cu finanțele este unul clar. Finanțele se ocupă de buna gestiune a banului public și să ne ajustăm deficitul, iar MIPE acum are resursele externe pe care să le folosim judicios pentru un pachet de stimul.
În luna septembrie, odată ce punem pe tapet toate proiectele și știm exact care sunt și care este stadiul lor de implementare, ne uităm deja la o adunare foarte simplă între ce avem de implementat pe PNRR de acum până în august 2026, plus ce vine pe coeziune în materie de absorbție.
Și având în vedere că noi am avut investiții efective de vreo 4,5 miliarde și trebuie să ajungem la 21,5 miliarde, iar pe coeziune se adaugă și acolo niște miliarde, suntem între minim 15 și 17 miliarde de euro care vor intra într-o perioadă de 12 luni, ceea ce este absolut fără precedent.
Se discuta în spațiul public de ideea unui pachet de stimul. Pe de o parte, ai măsuri fiscale care sunt prociclice, în condițiile în care economia încetinește, mai dai un ciocan în cap cu taxe. Nu arată foarte bine. Iată: 15-17 miliarde de euro minimal care ar trebui să intre în următoarele 12 luni vor face ca economia să repornească 100%. Cu inflație. Dar e vorba de sectorul de construcții, sectoarele de servicii, sunt o mulțime de lucruri în ecosistemul economic care vor beneficia de niște sume absolut considerabile.
Am văzut, de exemplu, industria de construcții care se plânge că pică multe proiecte din cele multe semnate. Pe de altă parte, decât să ai multe semnate și să nu faci pe ele mai nimic pentru că nu se plătesc la timp, mai bine să ai aceste 17 miliarde de euro și știi că ai fluxurile financiare asigurate.
Economedia: Pe scurt, de acum încolo va exista un mecanism prin care veți urmări lunar, trimestrial, progresul tuturor proiectelor care vor fi incluse în PNRR.
Dragoș Pîslaru: La fiecare două săptămâni. PNRR și nu numai, și coeziune. Începem cu tabloul de bord pe PNRR și vom avea și pe coeziune imediat după.
Economedia: Acest mecanism ar trebui permanentizat.
Dragoș Pîslaru: Îl vom lăsa moștenire. Este mecanismul pe care aș vrea să-l avem ca bună practică, astfel încât să se înțeleagă de toată lumea că PNRR-ul nu este al MIPE sau al unui ministru sau al Guvernului, este al întregii țări. Lumea să poată să vadă în localitate ce proiecte PNRR are sau ce se face din PNRR. A fost acest mit de la început că nu știm ce e în PNRR. După aceea s-a contractat în neștire și nu mai știam ce se finanțează în PNRR. Tot timpul a existat această imaginea absconsă legată de PNRR, o opacitate. Acum ce ne dorim este transparență, predictibilitate și un sistem de monitorizare foarte eficient. Asta este cheia succesului ca să poți într-un an ce nu s-a făcut în patru.
Economedia: Foarte pe scurt, care este calendarul pentru depunerea PNRR renegociat, acceptarea lui? Va fi și un consiliu ECOFIN în care România trebuie să prezinte și măsurile fiscale.
Dragoș Pîslaru: În luna septembrie terminăm cover-note-ul, deci depunerea oficială din partea României a versiunii revizuite. Evident nu depui până nu ai preacordul, avem preacordul. Suntem într-o depunere formală acum în luna septembrie, Comisia își dă acordul pe această versiune, astfel încât intră pe 20 octombrie la ECOFIN în Consiliu și atunci apare nou CID, noul cadru oficial al PNRR-ului revizuit plus aranjamentele de implementare.
Economedia: Avem în momentul de față o o serie de jaloane încă nefinalizate, neimplementate din cererea 3 de plată din PNRR: alegerea conducerii AMEPIP, schimbări la conducerea companiilor din energie, reforma pensiilor speciale, unde vedem deja magistrații că întrerup activitatea și pun bețe în roate acestei reforme. Care este stadiul acestor jaloane care ar trebui să fie finalizate până în noiembrie.
Dragoș Pîslaru: Până acuma am discutat despre componenta de investiții. Acum revenim la componenta de reforme. Cumva este foarte interesant că atunci când a început PNRR-ul se discuta mai mult de reforme și mai puțin de investiții și după aceea ne-am dat seama că am rămas în urmă și pe reforme, dar și pe investiții. PNRR-ul este cu principiul dublei partied: trebuie să ai investiții și trebuie să ai reforme, iar dacă nu faci reformele nu primești banii de investiții, iar dacă nu faci investiții, evident degeaba faci reformele.
Pe partea de reforme avem într-adevăr șase jaloane care sunt cumva în acest moment în suspendare și trebuie să ne reglăm până pe 25 noiembrie anul curent.
La nivelul coaliției de guvernare este un acord foarte clar pe măsurile cerute și de Comisie și pe care trebuie să le luăm.
Două dintre ele sunt cele mai importante, cele legate de guvernanța corporatistă, deci de modificările pe ordonanța 109, selecția. Procesul este unul extrem de complicat, suntem undeva la limită cu calendarul. Speranța este ca printr-o mobilizare, inclusiv pe anumite completări legislative, să putem termina din timp ca să putem asigura Comisia Europeană că facem lucrurile pe care nu doar că le-au solicitat ei, ci pe care este firesc să le facem conform principiilor OECD. Tot vrem să aderăm până la urmă la OECD, sunt niște principii comune, atâta timp cât le respecți și Comisia Europeană este de acord.
Pe pensiile speciale, cred că sunt foarte clare lucrurile. Guvernul merge înainte, coaliția merge înainte, să ne asumăm răspunderea pe acest aceste măsuri de reformă. Este un lucru foarte, foarte clar că vârsta de pensionare a magistraților în România este mai degrabă o excepție în toată Uniunea Europeană. Aici nu este vorba de un război sau o discreditare a magistraților, ci pur și simplu de o reașezare în lucrurile care sunt strict de atribuția Guvernul. În separarea puterilor în stat, Guvernul are un lucru unde are prerogativă exclusivă, și anume bugetul. Deci acesta este mecanismul pe care îl ai în manuale de dispunere a puterii în stat. Este absolut firesc ca în condițiile în care există un deficit bugetar major și o problemă de echitate bugetară, Guvernul să poată dispune măsuri care țin de buget.
Economedia: Guvernul va merge înainte cu reforma pensiilor speciale și reforma magistraților? Se poate discuta pe nuanțe și anumite prevederi din legislație, dar se face reforma, merge înainte?
Dragoș Pîslaru: Da, se merge înainte.
Economedia: La companiile din energie vă asumați o demitere, chiar cu riscul de a pierde în instanță ulterior?
Dragoș Pîslaru: Înțelegerea mea este că mergem pe linie cu acest proces legat de ordonanța 109. Deci nu numai energie, ci și transport. Avem jaloane care sunt legate de sectoare și avem jaloane legate de guvernanța AMEPIP în sine. Toate sunt acum pe masă, în reformele pe care le avem în vedere până pe 25 noiembrie.
Economedia: Până la finalul anului acesta mai depunem și cererea patru. La ce vă așteptați ca încasare?
Dragoș Pîslaru: Cererea patru trebuie depusă sau poate fi depusă în prima zi după ce avem PNRR aprobat de către ECOFIN în noua structură. Așteptarea legată de cererea patru este foarte mult legată de câte investiții terminăm cam până în luna octombrie. Noi am luat bani până acuma mai mult pe reforme și mai puțin pe investiții. Comisia Europeană ar vrea să vadă că noi prindem din urmă cu investițiile bugetele pe care le-am luat pe reforme. PNRR este în dublă partidă, cele două sunt cu aceleași sume și trebuie să iasă în oglindă una față de cealaltă. Ne-au dat bani pentru că am adoptat legislația, am făcut reforme. Acum trebuie să ne dea bani mai degrabă pentru investițiile pe care le-am finalizat. În funcție de stocul de investiții pe care îl vom crește, vom putea avea o cerere patru, care variază de la un miliard la mai multe miliarde. Încasarea rebuie să fie până la sfârșitul anului, asta este discuția cu Comisia Europeană. Depunem cererea 4 imediat după adoptarea de la ECOFIN și că încercăm să o procesăm în virtutea faptului că vom deconta mai multe investiții până la sfârșitul de an.
Economedia: Premierul Bolojan Ilie Bolojan a spus săptămâna aceasta că Guvernul a propus autorităților europene includerea în programul SAFE a unor proiecte precum autostrăzi Suceava-Pașcani, Siret. Ce alte proiecte ar putea fi propuse de România în cadrul acestui program SAFE al proiectelor cu utilizare duală și civilă și și militară.
Dragoș Pîslaru: De SAFE se se ocupă direct cancelaria Prim-ministrului, bineînțeles, împreună cu Ministerul Apărării. Ministerul Investițiilor și Proiecte Europene nu are un rol direct de gestiune pe pe partea de SAFE. Ce vă pot spune este că întreaga gândire cu privire la reconstrucția Ucrainei și la modul în care ne securizăm partea de mobilitate, partea legată de industrie cu rol dual în zona de securitate și apărare, de la cybersecurity până la zone industriale în domeniul apărării, toată zona asta poate fi finanțată pe SAFE. Motivul pentru care nu s-a intrat foarte mult în detalii până acum este că până acum s-au cerut statelor membre să-și exprime viziunea, cam ce proiecte ar vrea să finanțeze, urmând ca în dialogul pe care îș va avea Comisia Europeană cu cancelaria prim-prim-ministrului să se ajungă la niște lucruri mai clare și o să avem confirmările în perioada următoare.
Economedia: Comisia Europeană a propus recent proiectul noului cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2035. Avem o alocare record pentru România, în creștere, însă se schimbă mecanismul de finanțare. Coeziunea și cu politica agricolă comună au fost unificate într-un pilon special, ceea ce ar putea aduce probleme pentru România, că se pot canibaliza proiectele între ele, cele agricole, cu cele de coeziune. În această toamnă încep discuțiile pe această propunere a Comisiei. Care este poziția cu care merge România la Bruxelles să negocieze, care va fi filozofia României, ce proiecte vrea să finanțeze țara noastră prin acest nou cadrul financiar multianual?
Dragoș Pîslaru: Instituțiile care conduc negocierea sunt Ministererul Afacerilor Externe și Ministerul de Finanțe, pe de o parte, și în subsidiar Ministerul Investiților și Proiectelor Europene pentru zona de coeziune, Ministerul Agriculturii pentru zona de politică agricolă și Ministerul de Interne, pentru că au o zonă de finanțare specială legată de partea aceasta de justiție și afaceri interne, care primește o finanțare individualizată.
Ce vă pot spune este că România este foarte atașată de ideea de a păstra mecanismele politicio de coeziune, de a avea aspectele teritoriale în continuare marcate cu o importanță deosebită, de a avea partea de social care în continuare să ne permită să îi ajutăm pe cei care sunt în zone mai dezavantajate ale societății.
Pe partea de agricultură, poziția Ministerului Agriculturii a fost foarte fermă, că își dorește ca fondurile de agricultură să fie cumva privite separate.
Așteptarea noastră este nu doar să luăm alocarea aceasta de 60 de miliarde, ci să putem fi foarte bine pregătiți și pentru pilonul acela de 400 de miliarde de competitivitate.
Cumva ambiția României mai mare decât doar alocarea pentru planul național.
Nu credem că este oportună dezangajare după 10 luni, așa cum sugerează comisia.
În mod evident știm că există întârzieri și că durează mult procesele și vrem înapoi N+2 cel puțin, adică regulile de acum pe partea de dezangajare.
Și sunt, bineînțeles, lucruri foarte importante legate de flexibilitatea pe care s-o ai în interiorul acestei alocări, care să-ți permită și să păstrezi instrumente de tip performance-base, deci de tip PNRR la nivel central, dar și să poți aloca programe de tip regional, cum sunt cele pe care le avem noi în coeziune astăzi.
Agricultura, deși în zona de plăți directe este evidențiată separat, într-adevăr, partea de dezvoltare rurală acum nu mai este evidențiată separat, e cumva pusă la pachet. Trebuie să vedem în ce măsură această zonă, care pentru România este crucială, de dezvoltare rurală, își păstrează principiile de bază pe care le avem acum în planul național strategic în zona aceasta rurală și de agricultură.
Suntem cumva în zona „prietenii coeziunii”, care include mai multe state member pentru care partea de prindere din urmă, de catching-up, de convergență este vitală. Cred că vom avea o poziție solidă.
Economedia: Are România o poziție pe propunerea Comisiei de noi taxe pentru a finanța acest nou buget?
Dragoș Pîslaru: Ceea ce cred că este important este că nu poți să spui „noi nu vrem să plătim taxe”. Dacă vrei bugete mai mari, este firesc că trebuie să ai și contribuții mai mari. Cred că, dacă ne uităm la faptul că România a primit deja peste 100 de miliarde și a cheltuit doar 30 de miliarde, deci are un beneficiu de 70 de miliarde de euro până acum, este firesc ca pe măsură ce ne dezvoltăm să plătim poate mai mult, încasând în continuare sume foarte importante.
Cred, evident, că ar trebui să fim foarte atenți mai ales la taxele care sunt legate de anumite infringement-uri sau rămâneri în urmă, mai ales pe mediu, de exemplu, legate certificatele de emisii.
Și da, m-aș bucura ca acum să mai recuperăm un pic din întârzierile pe care le avem cu investițiile, inclusiv în PNRR, pe care ar trebui să le finalizăm anul viitor, astfel încât nota de plată pentru noi, dacă cumva vom avea aceste noi resurse, să nu fie exagerată.
Dar este clar că va trebui și noi să contribuim la buget așa cum așteptăm să contribuie statele care sunt net contributoare. E normal fiecare să aibă contribuție.
Economedia: Aceasta este poziția oficială a Guvernului roman?
Dragoș Pîslaru: Aceasta este deocamdată o interpretare bazată pe modul în care văd eu personal aceste lucruri. Nu avem o poziție oficială exprimată legată de fiecare din taxele propuse. Ceea ce cred că este poziția oficială e mai degrabă să avem o detaliere mai clară din partea Comisiei Europene cu privire la mecanismele de calcul și implicațiile efective pentru România și atunci vom avea cu adevărat poziția exprimată. Poziția oficială de obicei se pregătește prin memorandumuri în Guvern și cu siguranță în momentul în care vom avea aceste lucruri pregătite, le veți afla. Nu poți să ai ca principiu ideea că vrei doar să primești bani și tu nu vrei să participi sau să cotizezi la bugetul comunitar.
Economedia: Există o discuție despre o fuziune între PNL și REPER?
Dragoș Pîslaru: În momentul de față nu există. Este o decizie care poate fi luată doar de conducere apartidelor. Cum eu nu sunt în conducerea nici unuia, nici celuilalt, sunt convins că, dacă va fi ceva de anunțat, se va anunța.
Citește și:
