Gigantul bancar Deutsche Bank este prezent în România printr-un birou de reprezentanță și prin centrul de tehnologie DB Global Technology, care realizează aplicații financiare pentru platforma globală a băncii. În ciuda pandemiei, centrul din București a trecut borna de 1.000 de angajați, a înființat în acest an un departament de securitate informatică și există și planuri de angajare.
Peste ce hopuri a trebuit să treacă firma în ultimul an și jumătate, cât de mult au accelerat digitalizarea și inovarea în sistemul bancar și cum găsești specialiști IT de top într-o piață atât de competitivă, a răspuns, într-un interviu pentru Economedia, Chief Country Officer Deutsche Bank România, care a detaliat și tehnologiile pe care le produce echipa din România pentru gigantul bancar german.
Vezi integral VIDEO cu Mihai Ionescu, Chief Country Officer Deutsche Bank România
Filmare și montaj: Ovidiu Micsik, Inquam Photos
Rep.: Cum a fost ultimul an și jumătate de pandemie pentru Deutsche Bank România, cum v-a afectat pandemia și ce măsuri ați luat pentru a trece de dificultăți, dacă acestea au existat?
Mihai Ionescu: Deutsche Bank România are prezență în principal în domeniul tehnologiei, cu această unitate de excelență, DB Global Technology. Noi nu avem o licență bancară, suntem prezenți doar cu un birou de reprezentanță în România.
În ultimul an și jumătate am fost afectați la fel cum a fost afectată toată lumea, în sensul că a trebuit să ne adaptăm foarte rapid la o situație cu care nu ne-am mai întâlnit. Însă aș putea spune că pentru noi s-ar putea să fi fost un pic mai simplu. Ca firmă de tehnologie, avem deja toate sistemele puse destul de bine la punct. Sigur că puteam să lucrăm de la distanță și fără să avem lucrul acesta formalizat. Însă magnitudinea lucrului de la distanță a fost mult mai mică față de magnitudinea lucrului de la distanță în pandemie, în particular în primele valuri, când nu se știa nimic. Am anumite hopuri de trecut, în sensul creării de norme, de compliance cu măsurile Covid, de adecvare a capacităților de conferință; una e să faci teleconferințe cu 3-4 participanți, alta e să faci cu câteva zeci și alta cu câteva sute, în mod normal, adică atunci când toată lumea cam în același timp este online, îți consumă capacități. Dar ne-am descurcat, din fericire pentru că suntem centru de tehnologie ne-a fost destul de ușor. Și aș putea spune că am constatat și că există anumite câștiguri de productivitate în anumite zone.
Ați implementat sistemul de work from home, iar pe viitor, dacă va continua pandemia, plănuiți să îl mențineți sau care credeți că va fi viitorul?
În DB Global Technology a fost implementat sistemul work from home, îl avem aprobat până la sfârșitul anului. În mod formal se cheamă că suntem în mod „split operations”, adică și work from home și work from the office. Pe viitor, în măsura în care pandemia o să înceapă să se reducă și să dispară până la urmă, work from home va rămâne o permanență, însă modelul va fi hibrid; adică va fi categoric work from office, în principal, de exemplu trei zile și două zile de acasă, sau două zile office și trei zile de acasă. Deci work from home nu va dispărea și nu o să avem o reîntoarcere 100% work from the office, o să fie un model hibrid, dar categoric nici work from the office nu va dispărea.
DB Global Technology este o companie de tehnologie, de IT, domenii care au prosperat foarte mult în acest an. Cum vedeți piața aceasta, a tehnologizării, a digitalizării?
Este foarte clar că în direcția aceasta se îndreaptă mai tot ce înseamnă activitatea umană. Probabil că sunt foarte puține excepții care o să scape de tehnologie și nici nu pot să mă gândesc la lucruri pe care să pot să pun degetul și să spun: „Dom’le, în domeniul respectiv nu o să se tehnologizeze”. În bănci, categoric acesta este viitorul; viitorul este digital și probabil că o să existe și avantaje competitive pentru cei care reușesc să implementeze mai repede, mai bine, tehnologii mai bune.
În cadrul companiei veniți cu soluții inovatoare pentru gigantul bancar Deutsche Bank, produse aici în România. Ne puteți da mai multe detalii despre acestea?
Nu prea, din motive de confidențialitate bancară. Ceea ce pot să vă spun este că avem nouă domenii de aplicații care se fac în România. Sunt lucruri foarte interesante, foarte avansate, sunt folosite peste tot în lume. Suntem mândri de tehnologiile pe care le creăm pentru grup aici, să vedem că sunt premiate. De exemplu, tehnologia de mobile banking în bună măsură este scrisă aici, în România, și este o tehnologie premiată, este una din cele mai populare aplicații bancare din Germania.
La modul general, vedeți că a accelerat pandemia tendința aceasta de inovație?
Cu siguranță. În sistemul bancar, digitalizarea, tehnologizarea, inovarea erau lucruri care se întâmplau și se întâmplau într-un ritm destul de alert oricum. Sectorul de financial technology pune băncile pe jar, ca să zic așa, și le accelerază și creează și stimuli pentru deschiderea platformelor și este un lucru bun. Concurența conduce până la urmă la progres și excelență. Pandemia categoric a accelerat mai toate celelalte domenii care nu erau în același ritm de tehnologizare și asta face simplă integrarea cu mai multe sisteme a domeniilor care erau deja avansate, dar și viteza în sine. Cuvântul pe care l-ați zis este foarte potrivit: a accelera. Noi oricum ne mișcam cu viteză destul de mare, într-adevăr am dat drumul la viteze și mai mari. Exemplul pe care vi l-am dat la începutul conversației cu creșterea capacității rapid pentru a putea face față la work from home generalizat este un exemplu de accelerare a tehnologizării.
Centrul de tehnologie al Deutsche Bank este o companie de tehnologie, o companie de IT. Cum găsiți specialiști în IT în România, fiind o piață foarte competitivă din acest punct de vedere?
Cu mare grijă. Ne gândim foarte mult și cu foarte mare atenție, avem strategie, avem o echipă foarte dezvoltată și foarte abilă în a căuta și a găsi specialiști în domeniul IT. Piața este destul de adâncă și nu destul de adâncă, în sensul că există o pătură deja destul de bine formată de ingineri bine pregătiți, dar suntem departe de alte zone geografice în lume asta, unde numerele sunt mult mai mari. De exemplu India; să creezi un centru de 10-15.000 în India este mult mai simplu decât să creezi un centru de 10-15.000 headcount în România. Și de asta metodele pe care le folosim sunt diverse, complete și sunt în bagajul mai tuturor competitorilor noștri serioși.
Ne puteți spune ce fel de specialiști IT aveți nevoie, cei de la început pe care îi formați sau specialiști mai experimentați, adică luați topul talentelor?
Răspunsul nu este cu „sau”, este cu „și”. Ca mai în toate structurile funcționale oricărui domeniu, ai nevoie și de juniori, ai nevoie și de seniori. Angajăm atât tineri, pe care îi formăm. În sensul acesta, începem chiar foarte devreme, avem programe din facultate, atât la ASE, cât și la Politehnică și avem tot felul de alte programe în care pregătim tânăra generație. Și, bineînțeles, în măsura în care ne găsesc pe noi un angajator potrivit, ne bucurăm să îi primim în organizația noastră. Dar, în același timp, avem nevoie și de experiența unor oameni care deja au demonstrat că au abilități tehnice, au experiență, știu unde se duce industria, pot să conducă un proiect. Evident, ca orice proces operațional, e vorba de o piramidă: ai baza mai mare de juniori și din ce în ce mai puțin specialiști mai bine pregătiți. Acesta este un lucru normal și specific fiecărei organizații.
Aș vrea să știu ce părere aveți despre modul în care se formează IT-iștii în România, dacă sistemul educațional formează IT-iști, specialiști în tehnologie potriviți piața muncii din România și pentru viitorul acesteia.
Ce pot să vă spun este că sunt foarte plăcut surprins cu interesul și cererea pentru pregătirea în domeniul tehnologiei. Și în plus față de sistemul de învățământ pe care îl avem – care poate fi și criticat, dar în principiu este ok, este suficient de bun – există o masă foarte mare de specialiști care se autocertifică, se înscriu singuri în programe de studiu și de certificare și capătă abilități necesare pentru a face față angajării și lucrului într-un centru de tehnologie. Sigur că suntem destul de departe de un sistem la fel de performant ca cel din Statele Unite, dar nu suntem rău.
Ce specializări credeți că sunt de viitor pe piața de IT?
Mi-e greu să vă spun că cred că avem nevoie de hardware specialist care să știe sistemul X sau sistemul Y. Cu siguranță avem nevoie de computer scientist, în cadrul computer scientist sunt tot felul de specializări care se pot urmări. Un lucru care uneori scapă specialiștilor în IT: nu e important doar să stăpânești foarte bine modalitatea de codare, logica tehnologică și așa mai departe. E foarte important să poți să ai o înțelegere foarte bună a substanței economice, a fenomenului pe care încerci să îl modelezi prin tehnologia respectivă. Și atunci sigur că da, specializări mixte, de exemplu business cu IT sau inginerie ca hardware cu tehnologie de programare, telecomunicații. Sunt lucruri importante: abilități cross-sector care să poată să ofere skilluri atât din domeniul de substanță al fenomenelor pe care încerci să le modelezi, cât și skillul de programare, de tehnologie, de digitalizare.
Ați înființat în acest an și un departament de securitate informatică, ținând cont că suntem într-o eră în care suntem conectați, în care securitatea cibernetică devine tot mai importantă. Ce planuri aveți cu acest departament?
Suntem foarte mândri că departamentul de securitate a ales Bucureștiul pentru înființarea unui grup de lucru aici. Există planuri de angajare, au fost făcute publice și o să le actualizăm în mod curent. Ca mai toate lucrurile pe care le facem aici, lucrurile sunt foarte, foarte interesante și top notch și în pas cu absolut tot ce vezi la New York, în Londra, în Paris, în Frankfurt, în Singapore și așa mai departe. Și e un domeniu foarte exciting pentru un tânăr IT-ist.